Gafa incredibilă a guvernului Ciolacu. A mizat totul pe o lege prin asumarea răspunderii, care nu are cum să treacă de CCR

În ultimele zile, premierul Ciolacu vorbeşte mult şi corect. Ne spune că sistemul administrativ din România este comunist şi că trebuie schimbat, că cei de la CE au dreptate când ne spun că România are neapărată nevoie de un buget sustenabil şi stabil, că trebuie oprită corupţia, iar cei care află de acte de corupţia să sune la poliţie.

FOTO Inquam Photos/George Călin

Multe altele, bune şi frumoase, dar scoase doar din gură, fără efecte în plan practic. Toată lumea ştie că cei mai corupţi primari sunt cei de la PSD. Ce face Ciolacu cu acei primari sau şefi de CJ care, deşi au dosare penale în curs de judecată, vor să candideze din nou în 2024? Merge pe ideea că dacă nu au condamnare definitivă pot sta cu mâinile până la coate în bani publici?

Ce măsuri a luat premierul Ciolacu după nenorocirile din azilele groazei, spitalele groazei, crima de 2 Mai, explozia de la Crevedia şi atâtea alte evenimente tragice? Nu în plan juridic, ci în plan politic. A dat afară pe cei care n-au controlat ce aveau în fişa postului? Nu.

Asumarea răspunderii pe o lege care nu are cum să treacă de CCR

Situaţia bugetului de stat este dramatică. Ne explică şi premierul Ciolacu şi ministrul Finanţelor, Marcel Boloș. Deficitul bugetar stă să explodeze, guvernul mizează pe o lege complexă care nu are cum să treacă de CCR, pentru că nu respectă cerinţele din Constituţie şi din jurisprudenţa CCR privind asumarea răspunderii.

Gafa incredibilă constă în faptul că miniştrii şi juriştii guvernului n-au realizat imposibilitatea ca o astfel de lege să treacă de CCR.

Experţii ministerului Justiţiei au înaintat un raport ministrului Justiţie, Alina Gorghiu, în care explicau aceste lucruri. Doar că Alina Gorghiu s-a făcut preş în faţa şefului „suprem”, Marcel Ciolacu, şi a avizat favorabil legea Ciolacu înaintată spre asumarea răspunderii. Vina principală în cazul respingerii legii îi revine.

Există numeroase decizii ale CCR care spun că o astfel de lege complexă, privind multe domenii de activitate, care modifică 70 de legi, nu are cum să fie obţinută prin asumarea răspunderii. Ea poate fi trecută doar prin parlament.

Şi Augustin Zegrean, fost preşedinte la CCR spune acelaşi lucru. Legea Ciolacu nu are cum să treacă de CCR în forma actuală.

Contestaţia depusă de USR şi Forţa Dreptei la CCR, explică pe 46 de pagini de ce asumarea legii Ciolacu este neconstituţională. Şi este scrisă de către specialişti de prima mână.

Ei bine, Marcel Ciolacu a ignorat toate opiniile specialiştilor, pentru a demonstra că el este şeful care dictează tot ce mişcă în ţara asta. Şi a reuşit să ducă în prăpastie bugetul de stat şi fondurile europene.

Marcel Ciolacu a absolvit o facultate de drept administrativ, la Universitatea Ecologică, şi nu a reţinut nici când poate guvernul să-şi asume răspunderea pe o lege. Altceva ce o fi reţinut?

Chiar şi parţial aprobată de CCR, deşi cel mai probabil va fi respinsă pentru motive extrinseci, ce ţin de formă şi procedură, legea Ciolacu nu mai poate contribui la reducerea deficitului bugetar, pentru că ar putea intra în vigoare la 1 decembrie. CCR va publica motivarea deciziei în MOf într-o perioadă mai lungă sau mai scurtă, va cere, posibil, rectificări, asta în cazul în care n-o respinge integral. Când să intre în vigoare?

Marcel Boloș plânge aproape zilnic pe tv-uri şi Facebook, arătând consecinţele nereducerii deficitului bugetar.

„Problema deficitului bugetar s-a dus în datoria publică a României, care a crescut îngrijorător, încât astăzi avem aproape 50% din PIB, adică 800 de miliarde de lei această datorie publică cu costuri ale dobânzii care sunt destul de usturătoare la bugetul public naţional, peste 30 de miliarde de lei sunt aceste costuri cu dobânda, ceea ce pe viitor poate crea probleme de sustenabilitate fiindcă, să nu uităm, înainte de criză noi am avut 350 de miliarde de lei datoria publică”.

„Spun cu toată răspunderea. Noi aceste măsuri le-am luat şi le luăm pentru ca să evităm cel mai mare risc pe care îl are România, acela de a nu putea accesa 75 de miliarde de euro”.

O altă declaraţie a lui Marcel Bolos:

Riscul este să pierdem 75 miliarde euro şi să închidem toate proiectele de investiţii, care ar rămâne fără sursă de finanţare: adică toate proiectele din bani europeni ce înseamnă drumuri noi, spitale noi, şcoli noi, sprijin pentru persoanele vulnerabile sau reţele de apă-canalizare s-ar opri".

"După Comisia Europeană, ne atrage atenţia şi FMI. Vine Comisia Europeană și spune: «Aveţi grijă cu deficitul bugetar, dacă nu faceţi ceva, ajunge la cote alarmante. Sunteţi în pericol să vă suspendăm fondurile europene, toate, şi din Politica de coeziune şi din PNRR» scrie pe facebook Marcel Boloș.

Dacă aşa stau lucrurile, de ce guvernul a apelat la asumarea răspunderii pe o lege care nu respectă condiţiile constituţionale pentru asumare, în loc să treacă prin parlament, prin procedura de urgenţă, 3-4 legi care să preia prevederile din legea Ciolacu?

Din ignoranţă, prostie, necunoaşterea Constituţiei şi nestudierea deciziilor CCR. Juriştii guvernului şi ai ministerelor n-au ştiut aceste lucruri? Au ştiut, dovadă raportul dat de experţii de la ministerul Justiţiei. Doar că ministrul Gorghiu nu l-a informat pe premier, spunându-i „aiasta nu se poate maiestate”! Sau l-a informat şi amândoi au decis să rişte mergând pe asumare. Să rişte ce? Soarta României şi a românilor în viitorii ani.

Şi intrată în vigoare legea Ciolacu nu rezolvă mare lucru. Au fost retrase unele măsuri care afectau aparatul bugetar, în schimb s-au mărit cotele de taxe şi impozite pentru bănci şi mari companii. Poate era necesar, pentru micșorarea evaziunii fiscale, dar deficitul bugetar vine, în primul rând, din cheltuielile exagerate de funcţionare a statului. Ori aici nu s-a umblat. Şefii, sefuletii, secretarele, şoferii, despre care se spune că vor fi daţi afară, reprezintă 0,3% din aparatul bugetar, adică o picătură în oceanul deficitului bugetar.

Consecinţele respingerii legii Ciolacu de către CCR

Judecătorii CCR nu-şi pot da cu firma în cap negând tot ce-au decis în speţe anterioare similare.

În cazul în care legea Ciolacu nu trece de CCR, sau trece parţial, nu are cum să producă efecte în 2023, astfel încât deficitul bugetar să scadă la un nivel rezonabil.

Degeaba minte Marcel Boloș că a ţinut în frâu deficitul bugetar pe ultimele luni:

36, 37, 39 miliarde lei pe lunile mai, iunie, iulie. L-a ţinut în frâu pentru că nu a plătit concediile medicale, returnările de TVA, facturile către companiile care au contracte cu statul. Dovada stă decizia ultimei şedinţe de guvern, când s-au alocat prin memorandum din fondul de rezervă al guvernului, către CNAS, 1,5 miliarde de lei credite bugetar şi 1,1 miliarde lei credite de angajament. De ce sume aşa de mari? Pentru că nu s-au achitat de multă vreme datoriile pe care le are statul către CNAS, ca să se menţină deficitul bugetar scăzut.

Tot guvernul Ciolacu nu este în stare să finalizeze legea pensiilor şi legea salarizării bugetarilor, care au termen anul acesta. Fără realizarea acestor jaloane, adio următoarele tranşe din PNRR. Iar cererea pentru tranşa a treia are ca termen 1 noiembrie.

În concluzie

Ciolacu dă din gură, are planuri măreţe, dar nu este în stare să le ducă la capăt. Să nu supere clientela de partid şi să piardă alegerile. De pierdut tot le va pierde, pentru că anul 2024 va fi cumplit pentru bugetari. Este posibil că România să nu se mai poate împrumuta pe pieţe, aşa cum ne avertizează Mugur Isărescu şi alţi specialişti de la BNR.

Şi atunci, fără banii de la UE şi fără împrumuturi, de unde va plăti Ciolacu pensii şi salarii? Se sperie gândul!