Frumusețea Dobrogei, surprinsă de penelul lui Ferodin Iaia
0Duminică a avut loc la Mangalia vernisajul expoziției de pictură „Pe urmele soarelui dobrogean”, compusă din lucrări realizate în tehnica uleiului pe pânză, purtând semnătura artistului contemporan Ferodin Iaia.
Circa 50 de tablouri cu picturi înfățișând peisaje dobrogene, clădiri emblematice, scene istorice, instantanee din viața contemporană și portrete sunt găzduite pentru următoarele două săptămâni și jumătate de Galeria de Artă din Mangalia, un veritabil hub cultural al municipiului de la malul mării. Expoziția, deschisă gratuit publicului până pe data de 23 iulie, este cea mai recentă manifestare publică a pictorului român de etnie tătară Ferodin Iaia (69 ani), ale cărui lucrări sunt colecționate de cunoscători ai artei din mai multe țări.
Varietatea portofoliului de teme artistice reprezentate în colecția de lucrări reunite ad-hoc pentru expoziția „Pe urmele soarelui dobrogean” reflectă, pe de-o parte, talentul polivalent al acestui pictor prolific, iar pe de altă parte oglindește o trăsătură de căpătâi a regiunii dintre Dunăre și Marea Neagră, cea pentru care Dobrogea este considerată un model în Europa: diversitatea sa culturală, etnică, lingvistică, religioasă și confesională etc. O categorie aparte în repertoriul artistic al lui Ferodin Iaia o constituie geamiile, lăcașele sfinte ale cultului musulman, cu turnurile lor ascuțite (minarete), înălțate ca niște rugăciuni spre cerul Dobrogei.
Moșteniri ale trecutului otoman al acestei provincii care din 1878 face parte din România, fiecare dintre zecile de geamii dobrogene care dăinuie până astăzi este un unicat din punctul de vedere al stilului și materialelor de construcție, al modului armonios în care se integrează în cadrul natural ori al locului pe care îl ocupă în sufletele credincioșilor. În maniera sa artistică realistă, Ferodin Iaia a reușit să redea cu minuțiozitate detaliile arhitecturale și texturile din lemn și piatră care individualizează geamiile pe care le-a pictat, precum cele din Babadag, Măcin, Balcic ori moscheea „Esmahan Sultan” din Mangalia, ridicată în 1575 și recunoscută drept cea mai veche clădire de cult islamic de pe teritoriul României.
Firul roșu care leagă transcendent toate operele de pictură ale lui Ferodin Iaia este lumina care învăluie peisajele naturale, ființele și obiectele imortalizate pe pânză. Soarele dobrogean este personajul central nebănuit al fiecărei lucrări a artistului, razele sale îmbrăcând o sumedenie de forme diferite, de la lumina lăptoasă a unei dimineți reavene care l-a găsit pe autor urmărind legănarea lejeră a ambarcațiunilor ancorate în portul turistic, până la vipia fierbinte ce pârjolește vegetația în toiul verii, prezentă în peisajele cu specific pastoral. Cu toate că astrul ceresc în sine este rareori ilustrat explicit în pictura lui Ferodin Iaia, soarele lăuntric al fiecăreia dintre lucrările sale este un element cald și optimist, din care răzbate bucuria spontană a vieții.
În vuietul curgerii ireversibile a timpului, încremenirea clipei sub forma unui instantaneu pictat pe o pânză este un triumf al artistului. Realismul estetic al lui Ferodin Iaia, ca mod de expresie artistică tributar cel mai probabil faptului că a profesat timp de patru decenii ca tehnician proiectant și pictor al șantierului naval din Mangalia, este infinit mai sensibil decât arta fotografică și înlesnește transmiterea către privitor a emoției brute care l-a încercat pe pictor în momentul în care s-a hotărât să o aștearnă în culori. Cu toate că nu-i lipsește profunzimea, arta sa este ușor de receptat de către publicul larg, ceea ce o face cu atât mai puternică.
La vernisajul expoziției au participat mai mult de treizeci de iubitori ai artei, oficialități ale orașului, precum și prietenii și familia artistului. În deschiderea evenimentului au luat cuvântul artistul însuși, urmat de doamnele Eliza Cucu, șef serviciu la Direcția Cultură și Sport Mangalia, și Tatiana Odobescu, critic de artă și șef serviciu la Muzeul de Arheologie Callatis. „Eu îl văd așezat lângă pleiada de pictori care au pictat Dobrogea, tot în căutarea luminii sudului, ca Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza sau Iosif Iser. Timpul selectează și va arăta că Ferodin Iaia este unul dintre acești pictori de care ne amintim cu mândrie”, anticipează Tatiana Odobescu.
„Îl felicit pentru tenacitate, pentru această valență nou descoperită de cadru didactic. Cu siguranță, tânăra generație care frecventează cursurile are ce învăța de la domnul Iaia și de la Paul Stoica, maestru acuarelist, care formează un tandem imbatabil, de care se bucură de la copiii de vârste mici, până la cursanții de vârstă... din ce în ce mai interesantă”, a continuat doamna Odobescu, referindu-se la cursurile de arte plastice desfășurate în fiecare dimineață de sâmbătă, chiar în Galeria de Artă care a găzduiește expoziția. Lecțiile de pictură, la care au acces gratuit inclusiv adulții, reprezintă proiectul de suflet al managerului cultural Eliza Cucu și au demarat în noiembrie 2024.
Cu desăvârșire dedicat misiunii universale a artei de a vindeca prin frumusețe sufletul oamenilor, Ferodin Iaia va îmbrățișa în zilele următoare o provocare inedită, nu doar pentru el, ci o premieră absolută pentru România: proiectul Prison Art, ce urmează să se desfășoare la penitenciarul Aiud (județul Alba), în perioada 9-22 iulie a.c. Prison Art constă într-o tabără internațională de artă plastică la care protagoniștii vor fi opt artiști de renume, din șapte țări europene diferite, împreună cu opt persoane private de libertate.
Vernisajul expoziției de pictură semnată Ferodin Iaia a încununat un weekend plin de activități publice pentru comunitatea tătară din România. În aceeași duminică, la București s-a deschis oficial Turneul Internațional de Togîzqumalaq („șahul lui Ginghis Han”) pentru juniori, organizat de Naim Belgin, cu participarea a peste 40 de tineri sportivi din 11 țări europene și asiatice. Cu o zi înainte, prof. Nuredin Ibram și-a lansat la Muzeul de Artă Populară din Constanța volumul 6 din seria „Spiritualitate tătară”. Tot pe data de 5 iulie, s-au comemorat 15 ani de la trecerea în neființă a fizicianului Geavit Musa, singurul tătar membru corespondent al Academiei Române. Anterior, jurnalista Selmin Abaz de la Radio Dobrogea, l-a avut invitat pe medicul chirurg Edwin Abdulachim într-o ediție-eveniment a emisiunii radiofonice „Jurnal de sănătate”. Altă realizare de dată recentă este accederea sportivei constănțene Ebru Bolat, purtătoare de drapel a delegației României la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, în Top 10 mondial feminin la clasa de yachting ILCA6 (veliere de o persoană), conform actualului ranking al federației World Sailing.
Se încarcă comentariile...
