Fenomenul Bitcoin: explozie economică în doar patru ani. Bula evoluează, iar bitcoinul cucereşte lumea

Un bitcoin a ajuns să valoreze în jur de 1.000 de dolari

Dacă era să te întrebi, în urmă cu câţiva ani, ce îţi poţi cumpăra cu un bitcoin, răspunsul ar fi fost „mai nimic“. Dacă ar fi să pui aceeaşi întrebare acum, răspunsurile ar varia de la „un laptop de ultimă generaţie“ până la „educaţia pe un an“.

În momentul redactării acestui material (12:12, 28 noiembrie), un bitcoin valorează 977 de dolari.

Moneda virtuală a atins, pe 27 noiembrie, pragul psihologic de 1.000 de dolari. După câteva ore de entuziasm frenetic, din partea comunităţii, şi disperare şi cinism din partea analiştilor financiari, moneda Internetului s-a stabilizat la valoarea de 870 de dolari. 

Fluctuaţiile pe această piaţă sunt enorme, iar diferenţele de la o oră la alta (ca să nu vorbim despre cele de la o zi la alta) sunt mai mari decât cele înregistrate de orice monedă clasică. Ce determină aceste fluctuaţii şi care sunt factorii decisivi care influenţează valoarea bitcoinului? Voi încerca să găsesc răspunsurile acestor întrebări în rândurile următoare. 

Cele mai importante momente din istoria Bitcoin

În octombrie 2009, la câteva luni după lansare, valoarea unui bitcoin era infimă. Cu un singur dolar, un internaut îşi putea cumpăra 1.309 bitcoini. Pe atunci nu se putea face mai nimic cu această monedă. Puţinii oameni care o „exploatau“ făceau schimburi între ei, de dragul sistemului.

Pe 22 mai, 2010, „laszlo“, un utilizator al unui forum bitcoin, s-a oferit să plătească pentru o pizza în bitcoin. El a oferit 10.000 de monede (aproximativ 25 de dolari pe atunci) pentru o masă gustoasă. „laszlo“ ar fi fost acum mai bogat cu 10 milioane de dolari dacă ar fi ales să tragă o fugă până la piaţă.

Prima creştere majoră a valorii a avut loc în luna iulie a aceluiaşi an. După ce sistemul a fost menţionat într-un articol de pe site-ul de tehnologie SlashDot, mai mulţi oameni au început să minerească şi să facă tranzacţii. Drept urmare, bitcoinul şi-a înzecit valoarea, ajungând de la 0,008 dolari pentru un bitcoin, la 0,08 dolari.

Economia bitcoin a ajuns la un milion de dolari pe 6 noiembrie 2010. Atunci, bitcoinul a fost cotat de MtGox la valoarea de 0,50 de dolari.

Sărim în 2011. Pe 9 februarie, bitcoinul atingea valoarea de un dolar, iar cinci zile mai târziu, un utilizator se oferea să-şi dea maşina la schimb pentru o sumă de bitcoini.

Pe 16 aprilie, sistemul criptografic apărea în revista Time. O săptămână mai târziu, valoarea totală a bitcoinilor de pe piaţă depăşea 10 milioane de dolari. Pe doi iunie, un bitcoin ajungea să valoreze 10 dolari. Moneda deja căpăta avânt.

În iunie 2011, un bitcoin ajunge să valoreze 31,90 de dolari, un maxim pentru acea perioadă. Atunci se vede pentru prima dată instabilitatea monedei. În noiembrie, preţul scade la 2 dolari. Moneda se stabilizează la începutul lui 2012, la valoarea de aproximativ 7 dolari.

Pe 1 martie 2012 se produce cel mai mare furt de bitcoini din istorie. Un atac asupra serviciului de hosting Linode s-a terminat cu daune în valoare de 50.000 de bitcoini.

În februarie 2013, bitcoin trece pentru prima dată de valoarea de 32 de dolari.

2013, anul Bitcoin

După acel moment, moneda virtuală a început să se aprecieze spectaculos. „Bitcoin, moneda care şi-a triplat valoarea în numai o săptămână“, titram pe 31 martie. Atunci, bitcoinii ajunseseră la valoarea de 92 de dolari. Creşterea bruscă a banilor virtuali a fost determinată de mecaniscmul automat anti-inflaţie care a redus numărul de monede care pot fi create dar şi de criza din Uniunea Europeană. Tot mai mulţi ciprioţi alegeau să-şi transforme economiile în monede virtuale, fiindcă în acest fel nu puteau fi confiscate de către guvern.

Pe 1 aprilie, moneda virtuală sare de pragul psihologic de 100 de dolari, iar pe 10 aprilie ajunge la valoarea de 265 de dolari, drept urmare a atenţiei pe care a primit-o din partea media. Totuşi, pe 11 aprilie, toţi cei care şi-au investit banii în bitcoin au tresărit. „Se sparge bula Bitcoin? Moneda virtuală s-a depreciat cu 50% în câteva ore“, scriam atunci. 

Valoarea banilor Internetului căzuse brusc la 105 dolari, ca urmare a unor dificultăţi tehnice întâmpinate de cea mai mare platformă de tranzacţionare, Mt. Gox. Iniţial se credea că a fost vorba despre un atac de tip DDoS asupra Mt. Gox care ar fi cauzat probleme site-ului, însă reprezentanţii companiei au clarificat situaţia.  Interesul faţă de moneda virtuală a fost atât de mare încât serverele nu au mai făcut faţă numărului imens de persoane care încercau să tranzacţioneze.

Timp de câteva luni bune, volatila monedă s-a învârtit în jurul sumei de 150 de dolari. Totuşi, o acţiune a autorităţilor din SUA au dus din nou la prăbuşirea pieţei. Pe 25 octombrie se anunţa cea mai mare „captură“ de bitcoini. Aproape 30 de milioane de dolari în bitcoini au fost obţinute din computerul celui care se presupune că administra cel mai mare site de comerţ ilegal din „Internetul ascuns“. Moneda ajunsese iar la suma de 110 dolari.

Părea noastră este că bitcoin nu se va menţine la acest nivel, ci va creşte spectaculos mai departe. Alex Trincă, Wincoin

Bitcoinii şi-au revenit pe 6 noiembrie, atingând un nou record de 267 de dolari şi de atunci valoarea lor tot creşte. Ce s-a întâmplat de s-a ajuns la fabuloasa sumă de 1.000 de dolari?

În primul rând, Universitatea din Nicosia a anunţat că le va permite studenţilor să-şi plătească taxele de şcolarizare în bitconi. Tot în Cipru a fost înfiinţat şi primul bancomat care permite tranzacţionarea în moneda virtuală, la începutul acestui an.

Apoi, antreprenorul Richard Branson a declarat, săptămâna trecută, că cei ce vor merge în spaţiu cu firma Virgin Galatic vor putea folosi bitcoini pentru a-şi plăti excursia.

Gazul turnat pe foc a fost vestea că fondatorul site-ului Silk Road nu este aceeaşi persoană cu fondatorul sistemului Bitcoin. Timp de câteva zile s-a speculat că cel din spatele celui mai popular site de pe Internetul ascuns era una şi aceeaşi persoană cu Satoshi Nakamoto, pseudonimul asumat de creatorul criptomonedei. 

Actuala creştere a bitcoinului se datorează şi autorităţilor SUA care au spus că sunt dispuse să accepte drept alternativă la mijloacele tradiţionale de plată această monedă digitală. Unele declaraţii ale preşedintelui Rezervei Federale a SUA, Ben Bernanke, au fost, de asemenea, considerate pozitive pentru perspectivele „monedei Internetului“. 

„Moneda viitorului“, cum a ajuns să fie numit bitcoinul, a depăşit, miercuri, pragul pshihologic de 1.000 de dolari.

„Bitcoin va continua să crească spectaculos“

Pentru a afla ce ar putea să se întâmple în perioada următoare cu valoarea monedei, am apelat la Alex Trincă, reprezentant al comunităţii Bitcoin din România, fondator al hub-ului Wincoin.

„Pragul de $1000 atins ieri reprezinta un prag psihologic uriaş peste care Bitcoin a dovedit că poate trece. Dată fiind natura disruptivă a acestei noi tehnologii şi felul în care sunt motivaţi membrii acestui ecosistem al monezilor digitale, credem că era menit să se întâmple, mai devreme sau mai tarziu, această creştere spectaculoasă“. Explică Trincă.

Mai mult, el zice că „analizând trendul, volumele, graficele şi răspândirea geografică, putem spune că avem de-a face cu o creştere susţinută şi reală a preţului per un bitcoin“.

Reprezentantul comunităţii Bitcoin este optimist. „Părerea noastră este că bitcoin nu se va menţine la acest nivel, ci va creşte spectaculos mai departe. Pe zi ce trece, mult mai mulţi aud de el şi vor să cumpere, tocmai datorită acestei cresteri spectaculoase, ceea ce va ridica preţul şi mai mult“.

Psihologia colectivă determină valoarea

În comparaţie cu monedele  convenţionale, Bitcoin diferă prin faptul că nu există niciun supraveghetor care să poată controla valoare datorită naturii lor descentralizate, atenuând posibile instabilităţi cauzate de bănci centrale. Inflaţia este limitată şi controlată, programată în programul Bitcoin, dar este predictibilă şi cunoscută tuturor părţilor încă de la început. 

Aşadar, inflaţia nu poate fi manipulată central ca să afecteze redistribuirea de valoare de la utilizatorii obişnuiţi.În loc de stimulentul creării de noi bitcoini pentru a înregistra tranzacţiile în blocuri, nodurile din această perioadă se aşteaptă să depindă de abilitatea lor de a concura liber în colectarea taxelor de procesare a tranzacţiilor.

Practic, toate fluctuaţiile de valoare ale monezii se datorează percepţiei opiniei publice. Dacă în presă „se vorbeşte de bine“ despre Bitcoin, valoarea creşte. Dacă un stat sau o agenţie guvernamentală ia o măsură pentru a creşte credibilitatea sistemului, valoarea creşte.

Dacă despre Bitcoin se scrie de rău – de exemplu că este folosit în tranzacţii ilegale pentru că garantează anonimitatea, sau dacă un guvern ia măsuri împotriva tranzacţionării sau încearcă să schimbe sistemul, piaţa se prăbuşeşte.

Creşterea „va fi susţinută în continuare de numărul din ce în ce mai mare de afaceri online şi offline (hoteluri, agenţii de turism, universităţi) care au anunţat că acceptă plata în bitcoin“, mai spune Trincă.

În România, plata în moneda Internetului este acceptată la un restaurant din Capitală şi o artistă româncă a ales să-şi vândă picturile pentru bitcoini. 

Cum funcţionează sistemul

La baza bitcoinului se află criptografia. Astfel, se folosesc numere prime foarte mari pentru a crea o formă de encriptare unde există două chei diferite, dar legate între ele, pentru blocarea şi deblocarea datelor. Astfel utilizatorii pot trimite una dintre chei unei alte persoane iar informaţia criptată de aceasta poate fi citită numai de utilizatorul care are a doua cheie.

În cazul în care se foloseşte cheia privată pentru a bloca accesul la date, acestea pot fi accesate numai cu cheia publică a aceluiaşi utilizator. Asta face imposibil ca alţi utilizatori să cheltuiască bitcoinii despre care reţeaua ştie că îţi aparţin.

Există o măsură de siguranţă şi în cazul transferurilor. Astfel, utilizatorii care vor să trimită un bitcoin unei persoane şi acelaşi bitcoin altei persoane nu vor putea face asta. Toate tranzacţiile sunt transmise printr-o reţea vastă de calculatoare şi există unele computere – denumite „mineri“ – care le grupează în blocuri, odată la 10 minute, în funcţie de ora la care au fost efectuate. Astfel, sistemul recunoaşte persoana căreia trebuie să-i permită accesul la monedă.

Utilizatorii ale căror computere sunt folosite pe post de „mineri“ primesc 25 de bitcoini nou-creaţi pentru fiecare bloc procesat. Totuşi numărul de bitcoini primiţi se înjumătăţeşte la fiecare patru ani iar în anul 2140 nu va mai fi creat niciun bitcoin. Anual sunt produse aproximativ 1,25 milioane de monede virtuale. 

Monedă pentru infractori

Statul nu îi poate taxa pe cei care au banii transformaţi în bitcoini şi nu poate afla cine a efectuat tranzacţiile. Când garantezi anonimatul, este imposibil să nu existe persoane care să folosească acest serviciu în scopuri ilegale. Astfel, potrivit unui raport al FBI, traficul de droguri online se poate face mai uşor cu ajutorul monedei digitale.

Pe „internetul întunecat“ se pot cumpăra droguri, iar tranzacţiile se realizează prin bitcoin, fiind imposibil de depistat. Mai mult, moneda este folosită şi de cei care încearcă să spele bani şi, în aceste condiţii, guvernul american a decis să pună bitcoin sub aceleaşi legi sub care operează şi serviciile de transfer bancar. Astfel, utilizatorii bitcoin vor fi nevoiţi să declare când tranzacţiile lor depăşesc suma de 10.000 de dolari.

În momentul publicării acestui articol (16:52, 28 noiembrie), valoarea bitcoin a sărit de 1.025 de dolari.

Vizitează-ne şi pe Facebook la „Tech Adevărul“