Experţii independenţi spun că România este într-o situaţie economică dificilă. Ce va face Comisia Europeană?

Expertul în economie, Cristian Păun, profesor la ASE, spune  într-un interviu pentru The Epoch Times că economia României se îndreaptă spre prăpastie, lucru nerecunoscut de mai marii ţării în frunte cu preşedintele Iohannis. Situaţia descrisă de Cristian Păun este anterioară intrării în vigoare a legii pensiilor, la 1 septembrie. Ce va fi după, Dumnezeu cu mila!

Descrierea viitorului economic făcută de prof. Cristian Păun

-Datoria publică a statului a trecut de 52% din PIB, în primele 6 luni ne-am împrumutat 131 miliarde lei, deşi prevederea de împrumuturi pe tot anul 2024 era de 181 miliarde lei.

-Guvernul a crescut cheltuielile structurale, care nu pot fi tăiate atât de uşor ulterior. Nu se vede o acţiune  de redimensionare a statului şi repoziţionare  pe funcţiile sale de bază, care înseamnă educaţie, sănătate, siguranţă naţională, apărare şi justiţie.

-Au crescut foarte mult cheltuielile cu salariile, sectorul bugetar a crescut constant  numărul angajaţiilor la stat, mai ales în zona  administraţiei publice, centrale şi locale.

-Din 2025 vor creşte taxele şi impozitele, pentru a diminua deficitul. TVA va creşte la 21-22%, se va introduce impozitul progresiv, sau dacă va rămâne cota unică de impozitare va creşte de 10 la 16%.

-Se aplică această fiscalitate crescută pentru a apăra un sector public supradimensionat şi care nu produce  multe bunuri publice de valoare.  Straturile birocratice din România nu fac altceva decât să producă tot felul de documente fără valoare, autorizaţii fără valoare adăugată semnificativă, or, în momentul în care  faci aşa ceva, nu poţi decât să vezi cum economia se usucă, nu înfloreşte şi atunci cumva vom avea un recul.

- Dacă n-ar fi banii europeni, noi practic am fi în recesiune acum. După datele din ultimele trimestre, banii europeni ne-au mai ţinut undeva pe plus cu creştere economică, dar se vede clar că reculul vine dinspre zona privată, vine dinspre zona industriei, care evident este afectată de toată această ţopăială fiscală din ultimii ani.

-Deja avem pe primele 5-6 luni ale anului un record în zona de insolvenţe şi avem practic insolvenţe cu 40% mai mari decât anul trecut, unde nici anul trecut n-a fost foarte bine pe zona de mediul de afaceri. Mai ales IMM-urile sunt cele afectate, pentru că IMM-urile au foarte multe limitări în ceea ce înseamnă capital, clienţi şi aşa mai departe.

-PNRR-ul este ratat în proporţie semnificativă, n-am reuşit să activăm decât două dintre cele 3-4 tranşe care trebuiau activate, noi trebuia să încasăm în avans aceşti bani, nu să avem întârzieri de un an, un an şi jumătate pe aceşti bani.

-PNRR înseamnă reforme, din păcate nu se vede o performanţă semnificativă pentru România în zona aceasta.

-Avem întârzieri şi pe fondurile normale, n-am încasat absolut nimic din fondurile de pe noua programare financiară, care a început deja de vreo 3, aproape 4 ani, n-am absorbit nimic din ea.

Ce spune Comisia Europeană

Comisia Europeană a prognozat un deficit în România de 7% din PIB pentru 2024, mult peste limita de 3% prevăzută de tratatul de la Maastricht. Ratele din PNRR au fost oprite, nu se ştie când se vor relua, având în vedere că CE condiţionează finanţarea de un deficit sustenabil şi stabil.

Deja în două rapoarte de ţară publicate anul acesta, CE spune că economia românească merge într-o direcţie greşită şi nu vede niciun efort din partea autorităţilor de a schimba acest curs.

Comisia Europeană a publicat în 19 iunie cea mai dură poziție din ultimii ani față de lipsa reformelor din România și a recomandat  Consiliului UE să adopte o concluzie oficială potrivit căreia ”România nu a luat măsuri eficiente” ca răspuns la recomandarea din 2021 privind scăderea deficitului bugetar.

România trebuie să prezinte până pe 15 octombrie un plan de măsuri fiscale care să ducă la scăderea deficitului, prognozat de Comisia Europeană la 6,9% din PIB la finalul acestui an.

Acest plan ar urma să fie un mix de măsuri care prevăd creșterea încasărilor din taxe și impozite și scăderea cheltuielilor statului.

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat  pentru Economedia că guvernul trebuie să prezinte Comisiei Europene până pe 15 octombrie planul de măsuri fiscale pentru scăderea deficitului bugetar, potrivit calendarului convenit cu executivul european,  România fiind  în procedură de deficit excesiv.

„Noi trebuie să pregătim planul fiscal cu justificarea de ce cerem un termen de 7 ani pentru a ajunge la deficitul bugetar de 3% din PIB, și care sunt măsurile pe care le pregătim”. 

Marcel Bolos glumeşte când spune că CE ne va da un termen de 7 ani pentru revenirea la un deficit bugetar de 3% din PIB.

Care va fi poziţia CE faţă de situaţia economică a României

CE a avut răbdare până acum, dar faptul că ne cere un plan fiscal de reducere a deficitului pe 15 octombrie, cu o lună înaintea alegerilor prezidenţiale şi parlamentare ne arată că nu este de joacă. Planul fiscal va ajunge în public şi, posibil, şi reacţia CE la acest plan, chiar în cursul alegerilor.

O respingere a planului fiscal propus de România pentru reducerea deficitului bugetar va avea efect asupra ratingului de ţară, şi va influenţa negativ capacitatea de împrumut pe pieţe externe. Datoria externă a țării se rostogolește ca un bulgăre de zăpadă, am trăit experimentul acesta în 2010.

În mod sigur o poziţie negativă a CE faţă de evoluţia economiei româneşti va avea impact asupra scorurilor PSD şi PNL în alegeri, pentru modul în care au gestionat în ultimii ani echilibrele bugetare şi economice ale ţării.