EXCLUSIV Pregătirea marii ofensive europene în rezolvarea crizei migranţilor

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Vă propun o premieră absolută în presa românească a ultimilor 26 de ani: veţi avea acces la documentele cu circulaţie limitată, reproduse în original, care pregătesc un Summit crucial pentru credibilitatea UE, cel din Malta (11-12 noiembrie), dedicat prezentării planurilor de perspectivă imediată, pe termen mediu şi lung,

în ceea ce înseamnă planul unic european pentru rezolvarea comprehensivă a problemelor care generează actualul exod al migraţiei spre continentul nostru.

Veţi putea urmări, citind documente care sunt destinate doar circuitului diplomatic închis şi corespondenţei cu cancelariile din capitalele Statelor Membre, cum se articulează temele de negociere, cum evoluează ele în funcţie de priorităţile transmise de fiecare stat în parte, cum se modelează un răspuns care este negociat tocmai pentru a fi pe de o parte acceptat, dar şi, pe de altă parte, îndestul de credibil încât să se constituie chiar ca o soluţie eficientă.

La acest Summit vor participa reprezentanţii Statelor Membre, urmează a fi invitaţi şi cei de pe „Ruta Balcanică“ (pe modelul recentulului mini-summit de la Bruxeeles) dar şi cei ai ţărilor membre ale „Procesului de la Rabat“ şi „Procesului de la Khartoum“, precum şi observatori din cadrul Procesului de la Rabat, reprezentanţilor Comisiei Uniunii Africane şi ai Comisiei Comunităţii Economice a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS), precum şi Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) şi Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM).

„Summitul  - se spune în comunicatul oficial al Consiliului European - va aborda provocările, dar şi oportunităţile legate de migraţie. De asemenea, acesta va recunoaşte că migraţia este o responsabilitate comună a ţărilor de origine, de tranzit şi de destinaţie“.

Discuţiile dintre participanţi se vor concentra pe cinci domenii specifice:

- abordarea cauzelor profunde prin eforturi vizând crearea unui climat de pace, de stabilitate şi de dezvoltare economică - îmbunătăţirea demersurilor privind promovarea şi organizarea canalelor de migraţie legală - consolidarea protecţiei migranţilor şi solicitanţilor de azil, acordându-se o atenţie specială grupurilor vulnerabile - combaterea mai eficace a exploatării migranţilor şi a traficului de migranţi - contacte mai strânse pentru a îmbunătăţi cooperarea cu privire la returnare şi readmisie"

Un prim document pregătitor a fost difuzat de Consiliu către Reprezentanţele Permanente ale Statelor Membre şi diferitele Direcţii generale ale Comisiei Europene pe 26 august (nr.11534/15), un aşa numit non-paper destinat a fi o primă bază pentru discuţiile în vederea redactării unei prime forme a documentului final al Summitului. Vă ofer accesul la documentul care are şi notele şi comentariile provenind de la diversele structuri ale Comisiei. Foarte important este că, încă din acest prim stadiu, se vede recunoaşterea nevoii de a schimba fundamental modul de abordare a problemei surselor migraţiei din zona africană, încercându-se cu prioritate stabilirea unui dialog real cu statele din zonă, dublat de o ofertă financiară şi de stimuli economici care să poată deschide noi perspective pentru populaţiile din ţările Maghrebului şi din Cornul Africii, principalele furnizoare de migraţie în acest moment.

Direcţii generale ale Comisiei Europene pe 26 august (nr.11534/15) by Andreea Barbulescu

Urmează un al doilea document, „Working Draft Two - Valetta Summit Action Plan“ (7 octombrie, nr. 12560/1/15), anunţându-se deja că există un larg consens ca Summit-ul să aprobe două documente separate, adică o „declaraţie politică comună“ şi un „plan de acţiune“.  Acesta din urmă centrat pe cinci mari direcţii:

1. Rezolvarea cauzelor profunde ale migraţiei

2. Migraţie legală şi mobilitate

3. Protecţie internaţională şi azil

4. Prevenirea şi lupta împotrifa traficului de persoane şi reţelelor ilegale de migraţie

5. Realizarea de progrese privind cordurile de repatriere şi readmisie.  

Este imposibil de rezumat ansamblul propunerilor, extrem de diverse şi implicând acţiuni pe termene diverse, dar concepute să aibă efecte de lungă durată, o parte dintre concluziile acestui material fiind deja reluate în textul adoptat la mini-summitul de la Bruxelles cu liderii din Balcani.

Dar foarte interesantă este referirea finală care repune în actualitate aşa-numita „iniţiativă pilot pentru returnarea de persoane“, idee prezentată pentru prima oară de Italia în noiembrie 2014, atunci când s-au nominalizat trei ţări (Pakistan, Bangladesh şi Nigeria) ca fiind primele destinaţii posibil de luat în considerare ca destiunaţii finale pentru deportările ce aveau să fie organizate în viitorul apropiat. Aveţi aici un al treilea text, documentul oficial aparţinând Comitetul strategic pentru Azil, Frontiere şi Imigraţie (SCIFA) din cadrul Consiliului European.

SCIFA

În fine, iată al patrulea document (circulaţie limitată, nr. 12560-rev-2-15 din 12 ocombrie). Sunt reluate şi dezvoltate marile teme din documentul precedent, cu nuanţe importante în ce priveşte zonele de acţiune specifice cu statele africane:

Din nou, cinci domenii principale:

1. Beneficiile migraţiei în domeniul dezvoltării şi rezolvarea cauzelor profunde ale migraţiei.

„Întărirea capacităţii administraţiei publice în domeniul securită'ţii şi ordinii publice precum şi îmbunătăţirea managementului frontierelor...adâncirea cooperării politice şi judiciare între ţările de origine, tranzit şi destinaţie“.

2. Migraţie legală şi mobilitate

„Crearea unor sinergii pozitive între negocierile privind facilitarea vizelor/ readmisie şi alte domenii specifice“

3. Protecţie internaţională şi azil

„Întărirea capacităţilor de care dispun ţările de tranzit, ţările care oferă prima atestare de azil...stabilind centre pentru potenţialii solicitanţi de azil unde, după o pre-verificare, ar putea beneficia de căi legale şi sigure înpre UE în vederea unor următoare proceduri de azil sau de asistenţp şi informaţie adecvată în vederea întoarcerii lor în ţările respective de origine, în acord cu legiuslaţia internaţională relevantă, cu legile privind refugiaţii şi drepturile omului“

4. Prevenirea şi lupta împotriva traficului cu migranţi şi traficului de persoane

Oferirea de capacităţi specifice şi susţinerea investiţiilor în îmbunătăţirea sistemelor de management integrat a frontierlor la nivel naţional şi regional...sprijinirea capacităţilor naţionale de control a frontierelor terestre, maritime şi aeriene, precum şi mijloace de supraveghere maritimă în scopul prevenirii  migraţiei ilegale, criminalităţii trans-frontaliere precum şi a îmbunătăţirii capacităţilor existente pentru operaţiuni de salvare maritimă (dar şi pentru protecţia infrastructurii critice, mediului şi fondului de pescuit)“.

5. Efectuarea de progrese în ce priveşte aranjamentele asupra reîntoarcerii de persoane şi readmisiei.

„Dezvoltarea de aranjamente practice şi a dialogurilor bilaterale asupra repatrierii cu o atenţie deosebită în ce priveşte identificarea şi emiterea documentelor de călătorie...întărirea capacităţii statelor de origine de a răspunde în mod organizat cererilor de repatriere...proiecte pilot care să ofere pachete comprehensive de repatriere sigură şi reintegrare socială, atunci când o ţară parteneră se angajează să coopereze îndeaproape cu UE privind procedurile de rpatriere şi readmisie şi care primeşte sprijin pentru reintegrarea individuală a fiecăruia dintre priprii cetăţeni, cu o posibilă facilitare a vizelor împreună cu măsuri specifice privind ajutorul general, aici fiind posibil de inclus alte domenii de interes“.

VALLETTA SUMMIT ON MIGRATION (11-12 November 2015)

De ce toate acestea sunt probleme esenţiale? Simplu: este deschisă o structurare de răspuns comun european înspre rezolvarea de durată a problemelor uneia dintre cele două branşe majore ale exodului, cel care porneşte de mult timp din Maghreb şi ţările Africii negre. Dacă va exista un acord, atunci poate că există şi speranţa că un asemnea Summit va putea fi organizat în viitorul foarte apropiat şi cu ţările din Orientul Mijlociu, asta pe măsură ce se desenează un acord între principalii actori internaţionali privind Siria şi, mai larg, pe problemele întregii regiuni.

Caz în care România, poate, vreodată, pe o singură voce (nu aşa cum se întâmplă acum, ceartă de orgolii pe vechea temă penibilă şi ameninţân să ne menţină în zona ridicolului european şi internaţional "cine merge la Consiliul European") va putea să vorbească serios despre angajamentele reale decise în acordul forţelor politice. Să vorbească despre cum ne pregătim să intrăm în construcţia acestui răspuns, cu cea argumente, cu ce solicitări, cu ce anjajamente. După cum vedeţi, discuţia a depăşit cu mult nivelul "cotelor obligatorii de refugiaţi", este în joc o mare construcţie pentru singura temă esenţială, cea a credibilităţii şi forţei pe care Europa Unită poate s-o asocieze în mod real unei soluţii ca cele desenate în documentele pe care vi le-am oferit spre consultare.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite