După un deficit de 2,33% din PIB (37 miliarde de lei), guvernul măreşte în veselie salariile bugetarilor. Curat murdar, coane Marcel!

Nu mai înţelege nimeni ce are în cap guvernul României! Tocmai ce s-a anunţat situaţia bugetară la sfârşitul lui mai: 2,33% deficit bugetar, adică 37 miliarde de lei. Şi ce face guvernul? Marius Budăi, ministrul Muncii, anunţă că de la 1 august vor creşte salariile în Sănătate. Asta după ce au fost majorate salariile profesorilor, ale personalului MAI. Se pregătesc de greve şi alte sectoare bugetare, care vor primi şi ele măriri salariale. De unde bani?

FOTO Inquam Photos/Octav Ganea

Disperarea l-a cuprins şi pe Marcel Boloș, ministrul Finanţelor Publice, care va fi găsit vinovat, împreună cu PNL, că nu ştie să gestioneze finanţele ţării.

Ce spune Marcel Boloș

Într-o postare pe facebook, ministrul Finanţelor se vaită de situaţia în care se află ministerul său.

„Ce facem cu deficitul? Este o realitate: Execuția bugetară la cinci luni arată un deficit de 2,33% din PIB, 37 miliarde de lei. Tot o realitate este și că România rămâne subiectul unicei proceduri de deficit excesiv active la nivelul Uniunii Europene, demarată în anul 2020 în condițiile depășirii plafonului de 3 la sută din PIB prevăzut de Pactul de stabilitate și creștere. Iar de aici posibilitatea să pierdem bani europeni ce ne sunt alocați nu e un miraj. Acesta este punctul de plecare, care înseamnă riscuri pentru stabilitatea noastră fiscală, credibilitatea și sănătatea generală a economiei”.

După recentele şi viitoarele creşteri salariale la bugetari, e clar că deficitul se va ridica mult peste prevederea din bugetul pe 2023 de 4,4%. Se va duce, probabil, spre 7%, dacă nu şi mai sus.

Consecinţele acestei situaţii grave nu le înţelege guvernul. Ele sunt două, una mai importantă decât cealaltă.

Nu vom mai primi nicio transă din banii prevăzuţi în PNRR, care ne pune condiţia esenţială sustenabilitatea bugetului public pe termen lung. Ori la un deficit posibil de 7%, care nu respectă tratatele cu UE, nu înseamnă că avem sustenabilitate.

Eugen Rădulescu, director BNR: dacă nu o fructificăm pe aceasta (PNRR), cred că ne va chema junk rate în următorii doi ani”.

Adică România nu se mai poate împrumuta pe pieţele interne şi externe.

Acestea sunt realităţi văzute de specialişti, la care premierul Ciolacu răspunde vesel că va rezolva totul cu „patriotismul economic”, şi că românii nu vor mai fi sclavii moderni ai Europei (preluare din limbajul lui Viktor Orban).

Se adevereşte încă odată că puterea îţi ia minţile, şi te trimite în sindromul „wishful tinking”.

Cum îşi propune ministrul Finanţelor să rezolve problema deficitului

„Înainte de toate, ne concentrăm pe o serie de măsuri pentru a îmbunătăți colectarea veniturilor și a controla cheltuielile publice. Prin îmbunătățirea administrației fiscale, combaterea evaziunii și promovarea managementului eficient al cheltuielilor, ne propunem să creștem veniturile și să reducem cheltuielile inutile”.

De 30 de ani aud chestia asta cu îmbunătățirea colectării veniturilor, şi nimeni n-a reuşit. Pentru că nu este digitalizat ANAF-ul, pentru că salariaţii din ANAF preferă să amendeze băbuţe care vând pătrunjel în faţa porţii. Marii datornici la bugetul de stat sunt companiile de stat, conduse de clientele politice. Deci nu te poţi lua de ele.

Alte ţări îşi permit chetuieli bugetare mari pentru că gradul de colectare la buget este 40-45% din PIB, în timp ce la noi este 27% din PIB. Diferenţa o face şi „conformarea voluntară” din ţările vestice, rezultată din credinţa că statul face ce trebuie cu banii colectaţi din taxe şi impozite. Nu este cazul României!

Au fost schimbaţi mereu şefii ANAF, sau îşi dau demisia, fără niciun rezultat. Ori, dacă vrem banii din PNRR, noi trebuie să colectăm anul acesta mult mai mult. Speranţe deşarte! Nu se schimbă activitatea ANAF în câteva luni!

Reducerea cheltuielilor inutile, iarăşi o Fata Morgana. Am avut OUG de reducere a cheltuielilor inutile, şi deficitul a urcat la 2,33% din PIB, în loc să scadă. Cheltuielile cu armata şi securitatea internă cresc şi ele, în contextul războiului din vecini. Salariile bugetarilor au fost şi vor fi majorate în continuare, aşa că deficitul va creşte, în loc să scadă.

Nu ştiu dacă se iau în calcul şi sumele foarte mari necesare cofinanţării fondurilor atrase de la UE. Bugetul nu are de unde susţine aceste cofinanţări.

Singura soluţie, pe care guvernul nu o va lua pentru că se apropie alegerile, ar fi desfiinţarea ordonatorilor de credite care nu aduc o contribuţie reală la bunul mers al societăţii. Dar nu are nimeni curajul necesar unei asemenea măsuri radicale.

Mai spune Marcel Boloș:

„Reformele structurale sunt esențiale. România trebuie să urmărească activ reforme în diverse sectoare, inclusiv pe piața muncii, administrația publică și întreprinderile de stat. Aici avem reforma pensiilor speciale, reforma sistemului public de pensii, reforma privind guvernanța companiilor de stat și reforma salarizării bugetare, fără de care nu putem lua bani din PNRR”.

Are dreptate, dar nu el poate lua singur decizii, şi astfel de reforme nu se fac în 6 luni, cât au mai rămas din acest an. Şi nu cu anul electoral în faţă.

„În tot acest proces, așa cum precizează și BNR în raportul anual pe 2022, utilizarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență și prin cele două exerciții bugetare multianuale (ale căror perioade de absorbție se suprapun și în anul 2023) are o importanță majoră”. 

Singura şansă a lui Marcel Boloș este să le arate verde în faţă, şefilor Coaliţiei, „Nicu și Marcel”, toate aceste realități, iar dacă aceştia nu vor sau nu pot să înţeleagă, să-şi dea demisia.

Ministerul Finanţelor Publice este de departe cel mai greu minister, şi riscul ca PNL să fie făcut ţap ispăşitor în alegeri este imens.

În concluzie, mai toţi specialiştii independenţi văd următorul scenariu, consemnat şi la viitoarea rectificare bugetară.

Putem să ne luăm adio de la tranşele a treia şi a patra din PNRR, situaţie în care finanţele ţării intră în colaps. România va intra în „junk rate” şi nu se va mai putea împrumuta pe pieţe externe. „Junk” înseamnă în românește „gunoi”!

Şi încă ceva. Nu se poate confunda bunul mers al economiei, rezultată din activitatea mediului privat, cu bugetul de stat, care are cu totul alt rol în societate, şi de care este responsabil guvernul şi parlamentul ţării.

Aşa că, stimaţi concetăţeni, tot mai bine va fi în calitate de „sclavii moderni” ai Europei, decât în aceea de „patrioţii economici” ai lui Ciolacu! Ochii pe portofel, reduceţi cheltuielile şi faceţi provizii!