Două campanii de ştiri false care au reuşit prin restrângerea participării la vot în alte ţări
0O campanie de ştiri false menită să restrângă participarea la vot în recentul referendum pe tema aderării Macedoniei la Uniunea Europeană şi NATO a fost un deja vu pentru pasionaţii americani de politică, aşa cum sunt eu.
De Hal Foster
Şi asta deoarece campania de restrângere a participării la vot din Macedonia a oglindit-o pe cea de reducere a participării la vot a afro-americanilor la alegerile din SUA din anul 2016.
Ruşii, despre care agenţiile de informaţii occidentale au spus că au sprijinit orchestrarea ambelor campanii, ştiu că democraţia este murdară. Unul din elementele murdare îl constituie alegerile. Kremlinul a învăţat că restrângerea participării la vot în alegerile democratice dintr-o altă ţară poate produce rezultatele pe care le doreşte.
Agenţiile de informaţii americane spun că un punct central al ştirilor false pe care ruşii le-au generat în alegerile din anul 2016 l-a constituit reducerea votului afro-americanilor în state-cheie pentru a o împiedica pe Hillary Clinton să câştige.
Ştirile false generate de ruşi în Macedonia au avut ca scop menţinerea prezenţei la vot sub pragul de 50 la sută pe care Parlamentul îl stabilise pentru a valida rezultatele. Macedonenii au votat pe 30 septembrie cu privire la redenumirea ţării lor în Macedonia de Nord – o condiţie pe care Grecia o pusese pentru ca Macedonia să adere la Uniunea Europeană şi NATO.
Desigur, ruşii nu au fost singurii care au generat ştiri false în cele două alegeri.
Suporterii lui Trump din Statele Unite au răspândit valuri de ştiri false despre Hillary Clinton. Iar o mulţime de ştiri false din Macedonia au provenit de la naţionaliştii care s-au opus redenumirii ţării lor.
Ruşii au obţinut rezultatele dorite în ambele situaţii. Donald Trump a câştigat preşedinţia SUA, iar liderilor macedoneni care vor ca ţara lor să adere la UE şi NATO le va fi mult mai dificil să obţină o revizuire a Constituţiei pentru redenumirea ţării lor.
În luna februarie a acestui an, procurorii americani au trimis în judecată 13 troli ruşi sub acuzaţia de ingerinţă în alegerile din anul 2016. O acuzaţie a fost că trolii au utilizat ştiri false pentru a restrânge voturile afro-americanilor în state indecise decisive din vestul mijlociu al ţării.
„Ruşii au înţeles cât de importanţi sunt votanţii minoritari pentru şansele lui Hillary Clinton în aceste alegeri”, a citat BuzzFeed News spusele profesorului Bernard Fraga de la Universitatea Indiana. Acesta a reuşit să evalueze situaţia şi a spus: „Dacă demobilizăm această comunitate, acest lucru ar putea avea un impact suficient” pentru ca Trump să câştige.
Fraga a descoperit că prezenţa la vot a afro-americanilor a scăzut cel mai mult în două state pe care Clinton se aştepta să le câştige, dar le-a pierdut la limită – Michigan şi Wisconsin. Înfrângerile sale în acele state au fost hotărâtoare pentru pierderea alegerilor naţionale, au spus experţii.
Procurorii au spus că trolii ruşi au promovat două mesaje printre afro-americani. Unul dintre acestea a fost să nu voteze deloc, deoarece nici Clinton, nici Trump nu erau candidaţi buni. Celălalt a fost de a vota pentru un candidat al unui al treilea partid, ca Jill Stein de la Partidul Verde.
Cele 51.000 de voturi ale lui Stein din Michigan au fost de aproape cinci ori mai multe decât marja de 10 700 voturi cu care Clinton a pierdut în faţa lui Trump. În Wisconsin, Stein a obţinut 31 000 de voturi – cu 50 la sută mai multe decât cele 22 000 cu care Clinton a pierdut în faţa lui Trump.
Ruşii au utilizat sloganuri afro-americane populare, precum „Woke Blacks [Negri treziţi]”, pentru a încerca să-şi convingă ţintele că mesajele provin de la alţi negri.
În Macedonia, oficialii occidentali au adus acuzaţii că ştirile false ruseşti au ajutat la menţinerea unei prezenţe la vot sub nivelul de 50 la sută cu care politicienii macedoneni fuseseră de acord că va duce la aprobarea oficială a rezultatelor alegerilor.
Scopul primordial al ruşilor era să împiedice aderarea Macedoniei la UE şi NATO.
Deşi 91 la sută dintre votanţi au susţinut amendamentul constituţional, prezenţa la vot a fost de numai 37 la sută – mult sub pragul de 50 la sută.
Acest lucru a însemnat că principalul susţinător al schimbării numelui, prim-ministrul Zoran Zaev, care consideră că viitorul ţării sale este alături de Occident, a trebuit să ducă o nouă luptă dificilă pentru a adopta amendamentul constituţional. Până la urmă, cu mari emoţii, Parlamentul Macedoniei a aprobat, vineri, 19 octombrie, schimbarea numelui ţării şi a declanşat procedura de modificare a Constituţiei, dar campania de ştiri false a fost la doar un pas de a-şi atinge scopul.
Una dintre cele mai revoltătoare poveşti false pe care macedonenii le-au citit în perioada premergătoare alegerilor a fost că trupele americane implicate într-un exerciţiu pe teritoriul lor foloseau muniţie cu uraniu sărăcit. Ministrul Apărării, Radmila Sekerinska, a dovedit că ştirea este falsă, dar nu înainte ca aceasta să devină virală.
Ea a susţinut că aceasta era menită să submineze referendumul prin erodarea încrederii în NATO – un obiectiv-cheie al ruşilor.
Alte ştiri false au vizat tensionarea relaţiilor între etnicii macedoneni şi populaţia de etnie albaneză din ţară, în procent de 25 la sută. Confruntându-se cu discriminarea din cauza etniei lor, majoritatea albanezilor îşi imaginează un viitor mai bun cu Macedonia în UE şi NATO – aşa că marea majoritate au sprijinit referendumul.
Pe lângă ştirile false, Zaev a acuzat un oligarh rus care locuieşte în Grecia că a plătit naţionalişti şi huligani din fotbal să participe la proteste violente contra referendumului. Unii dintre huligani au admis că primiseră bani să facă asta.
O lecţie principală din aceste două ştiri este că o modalitate de a interveni în alegerile altei ţări pentru a obţine rezultatul dorit este să devii expert în ştiri false. Altă lecţie este că o ţintă bună pentru ştirile tale false este restrângerea participării la vot. Şi a treia este că Occidentul trebuie să facă din neutralizarea ştirilor false o prioritate – înainte ca acestea să zdrobească democraţia.
În cadrul H5 Strategies, Hal coordonează zona de pregătire pentru apariţii media a clienţilor companiei