Donald J. Trump va deveni Președinte al SUA pe 5 noiembrie 2024. Care este contextul care îl favorizează?

Alegerile prezidențiale din SUA, care vor avea loc pe 5 noiembrie 2024 vor pleca de la o situație specială, indiferent de rezultat.

Foto Arhivă personală

Practic, dacă va câștiga actualul Vicepreședinte al SUA, Kamala Harris, se va ajunge la prima femeie din SUA aleasă în cea mai înaltă funcție în stat. Tentativa unei femei de a candida pentru Casa Albă, Hillary Clinton, soția fostului Președinte William Jefferson Clinton și fost Secretar de Stat al Administrației Barack Obama a eșuat în fața aceluiași candidat republican Donald J. Trump.

Dacă va câștiga Donald J. Trump, el va doborî un record. Va fi al doilea președinte din istoria SUA care revine la Casa Albă după ce un alt președinte i-a succedat. Primul a fost Președintele SUA Groover Cleveland (Partidul Democrat) la finalul secolului al XIX-lea.

Așa cum am scris și în preajma alegerilor prezidențiale din SUA din 2016, ideea ca în SUA să fie ales un președinte femeie are șanse mici să se materializeze. Singura femeie care de facto a exercitat conducerea SUA s-a numit Edith Wilson. Ea a fost soția Președintelui SUA Thomas Woodrow Wilson. Când Președintele SUA a suferit un accident vascular cerebral în data de 2 octombrie 1919, Prima Doamnă, Edith Wilson a preluat de facto conducerea. Cum în SUA, Președintele este și șef al Guvernului, a fost ușor pentru ea să aibă controlul alături de oamenii de încredere ai Președintelui care este soțul ei. S-a făcut respectată, admirată, beneficiind de o posteritate faimoasă după moartea soțului ei. În 1960, cu un an înainte de moartea sa, Edith Wilson a miliat pentru succesul alegerii lui John F Kennedy la Casa Albă.

Sunt șanse mici ca o femeie să devină Președinte al SUA, în primul rând datorită precedentului creat de Edith Wilson. Societatea americană este o societate conservatoare totuși, una în care bărbatul este acela care conduce. Așa a fost tradiția instaurată de părinții fondatori.

Francmasoneria are un rol fundamental în crearea a ceea ce numim astăzi Statele Unite ale Americii. Francmasoneria nu este deschisă femeilor. Alegerile prezidențiale americane sunt mereu în prima zi de marți, care urmează primei zile de luni a lunii noiembrie. Regula datează din 1845 și nu a fost modificată niciodată de atunci.

Explicația este atât economic-structurală cât și francmasonică. SUA aveau o economie preponderent agrară, iar luna noiembrie era luna în care, teoretic se termina de strâns recolta. Ziua de marți a fost aleasă pentru a fi suficient depărtată de ziua de duminică. Americanii erau fermieri, mergeau să voteze departe de locuință. Uneori, călătoreau zile întregi și nu ar fi ajuns la timp pentru slujba de la Biserică. Așadar, dacă plecau de duminică, după slujbă ar fi putut ajunge la vot marți și ar fi avut timp să se întoarcă. Ziua de miercuri era în multe state americane zi de târg, deci zi economică.

Ziua de luni, pe de altă parte, are o semnificație francmasonică aparte. De aceea, s-a decis ca alegerile prezidențiale să fie în prima zi de marți, de după prima zi de luni a lunii noiembrie.

Se știe că sistemul de vot american este diferit de cel european. Adică votul popular determină votul unui Colegiu al Electorilor. Sunt 538 mari electori. Aceștia sunt distribuiți separat. 435 mari electori sunt distribuiți proporțional cu populația statelor componente ale SUA . 100 electori sunt câte doi din fiecare stat, indiferent de populația SUA. 3 electori sunt exclusiv din Washington DC.

Un Președinte ale SUA are nevoie de cel puțin 270 electori ca să îi dea votul.  Cu excepția statelor Maine și Nebraska în care electorii se împart proporțional între cei doi candidați, celelalte state, teoretic merg pe principiul „the winner takes it all”  -„învingătorul ia totul”. Există state unde republicanii și democrații nu au niciodată siguranța că vor avea voturi pentru candidatul lor. Se numesc „swing states”, adică state care oscilează între cele două partide dominante, republicanii și democrații.

Există și situația delicată în care ambii candidați au câte 269 electori și atunci, în caz de egalitate perfectă, alegerea aparține Camerei Reprezentanților.

Așadar, votul prezidențial în SUA este o „sită deasă” spre deosebire de alegerile din Europa.

Din cele de mai sus, se vede clar că întotdeauna un candidat femeie are o problemă. A avut-o Hillary Clinton, o va avea și Kamala Harris. Ea și-a asumat in extremis candidatura, pe fondul anunțului că actaulul Președinte Joe Biden nu va mai candida.

Ori, Donald J. Trump a exploatat la maxim slăbiciunile Administrației Biden. Cea mai mare slăbiciune care va submina voturile Kamalei Harris este fără îndoială conflictul militar din Ucraina pe care Administrația Biden l-a sprijinit fără rezerve. Evident, americanii afectați de recesiune nu au acceptat asta iar dezvăluirile lui Donal Trump despre corupția fiului lui Joe Biden și anumite acte de corupție în Ucraina au dat apă la moară contestatarilor lui Biden. Kamala Harris nu poate prin prestigiul personal să recupereze lipsa de popularitate a războiului din Ucraina pentru americani.

Candidatul Donald J.Trump are un atuu. Spuneam mai sus că doar Președintele Stephen Grover Cleveland, un democrat a mai reușit să revină la Casa Albă pentru un al doilea mandat, seria sa de mandate fiind întreruptă de un alt titular la Casa Albă.

Stephen Grover Cleveland (1837-1908) a fost al 22-lea Președinte al SUA (1885-1889) și al 24-lea Președinte al SUA (1893-1897), între mandatele sale, interpunându-se al 23-lea Președinte al SUA Benjamin Harrison (1889-1893).

Grover Cleveland a fost primul Președinte al SUA din rândul democraților ales după Războiul Civil American. El a fost ales prima oară președinte atât de către democrați cât și de către republicanii reformiști. Cleveland a avut o politică în care a descurajat politicile de „grup-cartel”, considerând că dacă statul ajuta marii cultivatori sau fermieri, se strica soliditatea caracterului național. Ori ce discurs are Donald J Trump? Discursul lui merge la inima americanului simplu, cu ipotecă, două joburi și copii la colegiu. Asta deși el este un miliardar, vine din sfera economică.  Groover Cleveland nu a dorit să dea pensii speciale veteranilor din Războiul Civil acolo unde erau constatate fraude. Asta iar l-a făcut agreat în rândul adevăraților luptători.

Asta l-a făcut ca atunci când a candidat pentru al doilea mandat, imediat după primul, să aibă voturile populare, numai că a pierdut la voturile electorilor. A revoluționat legislația căilor ferate americane, împiedicând existența cartelurilor și monopolurilor transportatorilor feroviari. A cerut Congresului, cu riscul de a pierde alegerile (le-a și pierdut la voturile electorilor) micșorarea tarifelor protecționiste. A fost acuzat că își taie singur craca de sub picioare, dar replica sa a fost: „La ce folosește să fii ales sau reales dacă nu susții ceva?” Recunoașteți asemănarea cu discursurile lui Donald J Trump din toată perioada Administației Biden?

Cel de al doilea mandat al lui Cleveland, de după mandatul lui Harrison a avut turbulențe mari. Tocmai de aceea, americanii l-au ales, amintindu-și de primul lui mandat. SUA erau în recesiune în 1892. Grover Cleveland a avut o politică dură. A menținut rezerva de aur, nu s-a hazardat să salveze firme de la faliment. A apelat la Armata SUA să pună în aplicare ordonanțele pe care feroviarii refuzau să le aplice.

Într-un discurs public, a tunat: „Dacă este nevoie de întreaga armată și marina a Statelor Unite să livreze o carte poștală în Chicago, acea carte poștală va fi livrată la destinație”!

Cred că recunoașteți din nou, dragi cititori, asemănarea cu discursurile actualului candidat Donal J. Trump.

Succesorul lui Cleveland, Președintele SUA William Mc Kinney va fi asasinat în 1901 de către anarhistul Leon Czolgosz.

Donald J.Trump a avut trei tentative de asasinat în calitate de candidat. Procesele intentate, tentativele de asasinat, retragerea lui Joe Biden i-au crescut popularitatea. Evident, asta în dauna contracandidatei sale, Kamala Harris, care dincolo de meritele sale personale, decontează negativ lipsa de popularitate a Administrației Biden.

Așadar, pentru mine, lucrurile sunt clare, astăzi, 1 noiemnbrie 2024! Alegerile Prezidențiale din 5 noiembrie 2024 vor fi câștigate de către fostul Președinte Donald J.Trump, candidatul Partidului Republican.