Desfiinţarea unui tabu: sexul după infarct sau ictus
0Desigur, infarctul sau ictusul sunt devastante. Lasă organismul slăbit şi teama pentru orice fel de activitate care poate pune în pericol pe cei care au suferit aceste fenomene grave. Printre activităţile considerate periculoase se numară şi sexul. Este sexul un tabu pentru cine a suferit un infarct sau a avut un ictus? Problema a fost dezbatută recent la un congres al societăţii europene de cardiologie.
Cu rezultate îmbucurătoare pentru cine se află în această situaţie.
Infarctul sau ictusul sunt, din păcate, frecvente în societatea modernă. Stilul de viaţă pe care-l avem, stresul, dar şi grăsimile pe care le consumăm, lipsa activităţilor sportive sau chiar şi o moştenire genetică, fac astfel încât să existe un procent mare de bărbaţi şi femei care ajung să aibă un infarct sau un ictus; pe lângă aceştia mai sunt şi cei care suferă un transplant de inimă. Viaţa lor după acest eveniment dramatic se schimbă. Frica faţă de un posibil nou infarct sau ictus face ca cei afectaţi să se teamă de multe activităţi normale, printre care şi de sex. Viaţa sexuală a celor care au avut un infarct sau un ictus de multe ori dispare - teamă de a avea un nou infarct din cauza efortului depus, chiar şi atunci când acesta este extrem de plăcut, îi face pe mulţi să renunţe la o viaţă sexuală activă - această devine pentru ei un tabu.
Este însă chiar aşa? Sexul este periculos? Trebuie într-adevăr să fie dat uitării?
La congresul societăţii europene de cardiologia care a avut loc recent la Amsterdam o întreagă sesiune a fost dedicată acestei discuţii.
Cardiologi de prestigiu au discutat eventualele pericole ale activităţii sexuale pentru cei care au avut un infarct sau un ictus
Rezultatele acestei discuţii au fost extrem de interesante şi încurajatoare!
Sexul nu este un tabu - ba dimpotrivă! Evident, puţină atenţie la semnalele organismului şi o discuţie deschisă cu cardiologul sunt necesare, însă speranţele unei activităţi sexuale normale sunt intacte!
Să vedem deci cum stau lucrurile.
Unul dintre parametrii importanţi care trebuie luaţi în calcul din punct de vedere al efortului fizic depus, al intensităţii acestuia, este aşa-numitul MET (Metabolic Equivalent of Task), care descrie cantitatea de energie necesară organismului pentru a efectua diverse activităţi.
Cu cât acest număr este mai mare cu atât este mai intens efortul depus.
Ce se întâmplă deci în timpul activităţii sexuale?
În perioada de dinaintea orgasmului MET ajunge la valori între 2 şi 3; valoarea maximă este în jur de 5-6 în timpul orgasmului pentru o durată de câteva minute. Presiunea creşte la rândul ei putând ajunge la valori (cea maximă) de 150 şi chiar 180 mm/Hg!
Legat de MET - sunt valorile de mai sus îngrijorătoare?
Un MET de 5-6 este mare?
În timpul activităţilor casnice sau sportive se consumă mai multă energie: spălatul pe jos de exemplu consumă între 3 şi 4 MET iar jucatul tenisului chiar şi 7 MET. Aceste activităţi durează mai mult decât orgasmul însă puţini sunt cei care, chiar şi după un ictus sau infarct ar fi înfricoşaţi de spălatul pe jos....
Rezultatul discuţiilor de la congres a fost că reluarea unei activităţi sexuale normale de cei care au avut probleme cu inima sau ictus este nu numai permis, ci şi chiar indicat, considerând beneficiile psihologice dar chiar şi fizice ale acestei activităţi profund umane.
Desigur, la început trebuie puţină atenţie la semnalele pe care organismul le trimite a ritmul inimii, respiraţia, eventuale dureri - însă cu puţin exerciţiu şi cu ajutorul medicului se poate ajunge la o viaţă perfect normală şi din punct de vedere sexual.
Chiar şi cei care au avut un transplant de inimă pot relua activitatea sexuală chiar dacă în acest caz sunt mai multe precauţii care trebuie luate.
Sexul deci nu este un tabu pentru cei care suferă cu inima sau care au avut un ictus; poate chiar să fie un ajutor preţios în menţinerea sănătăţii şi a unui moral ridicat.
Cătălina Oana Curceanu este prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro.