De ce ne interesează mai mult mediile de 10 la BAC și mai puțin miile de absenți de la BAC?

1. Avem o obsesie națională de a accentua în fiecare an, câte medii de 10 au fost la BAC. Suntem interesați să vedem atât la nivel național cât și la nivelul județelor. Și nu e vorba doar de un interes jurnalistic, cât bag de seamă este atitudinea conducerii ministerului educației, dar și a inspectoratelor școlare.

 În realitate, comparația este greșită (și proastă) din start. Nu ai cum să compari județele care au obținut 10 medii de 10 la BAC cu județele unde nu s-a obținut nicio medie de zece. Nu are nicio relevanță. De ce?

Pentru că media 10 la BAC, obținută la 3 discipline este un aspect pur subiectiv, care nu are legătură cu județul, nici cu orașul, nici măcar cu liceul unde a învățat acel elev. Are legătură doar cu performanțele individuale ale acelui elev.

Și mai în profunzime. Nu există nicio lege care să determine obținerea unei medii de 10 la BAC.

Pe scurt vorbind, o medie de 10 la BAC deși dorită de mulți elevi nu poate fi explicată prea ușor în cazul niciunui elev. Vorbiți cu elevii înșiși. Nici ei nu-și pot explica. Mulți dintre ei nici nu și-au propus acest scop.

Mai mult: sunt șefi de promoție, elevi care au fost premianți și olimpici pe tot parcursul liceului, care (poate) au făcut un obiectiv să obțină 10 la BAC și nu s-a întâmplat. Și invers sunt elevi care nu au excelat și au obținut 10 la BAC. Nu e vorba de un miracol, cât poate fi vorba de o întâmplare. Da, din întâmplare la această variantă de subiecte la istorie/romana/geografie am luat 10, dacă mi-ar fi picat altceva, nu luam 10.

Dar repet, nu este meritul unui județ și nici al vreunui liceu și atunci de ce avem aceste comparații?  

Că poți obține 10 la romană sau 10 la logică sau 10 la istorie este un aspect de înțeles, deloc întâmplător, dar în același timp să ai 10 la romana, 10 la matematică și 10 la altă disciplină, reprezintă, din punctul meu de vedere un aspect greu de estimat.

”Un număr de 39 de candidaţi au încheiat probele scrise cu media 10.”  Realmente o informație care are legătură mai degrabă cu senzaționalul unei știri, și deloc cu un aspect educațional legat de BAC 2024. Ce reprezintă 39 de candidați din 130.000? Nimic.

2. Mergem și mai departe. Avem o altă obsesie de a calcula mediile de 10 la BAC în funcție de disciplină.

Aflăm anul acesta, tot de la nivel înalt : 408 de 10 la romană, 2424 de 10 la matematică și 855 de 10 la Istorie. Ce reprezintă aceste medii de 10 pe disciplină? Ce relevanță au? Vă spun eu: Niciuna.

Deci nu am ce compara.

3. Au absentat 4.373 de candidați.

Cred că informația aceasta capătă mai multă relevanță pe plan național și județean. Din start aflăm că peste 4.000 de tineri de 18 ani au terminat un învățământ liceal dar nu și-au obținut o diplomă de BAC. Ca ministru al Educației m-ar interesa mai mult traiectoria și caracteristicile acestor copii, decât a celor 3.000 de elevi care au obținut 10 la proba obligatorie profilului.

Cine sunt acești copii care nu s-au prezentat la BAC, ce se întâmplă cu viața lor? Cum îi încurajăm și ne asigurăm că se vor prezenta la următoarea sesiune de BAC ? Din ce familii provin? Care sunt motivele absentării de la BAC? Cat de relevant este studiul de 4 ani de liceu dacă au finalizat fără o diplomă de BAC? Ce au făcut școlile pentru scăderea absenteismului la BAC?

Parcă aceste informații mi-ar fi de mai mare folos.

4. 76.4% rata de promovare.

Este o rată bună, foarte bună, suficient de bună? O altă eroare educațională este să comparăm rata din 2024 cu rata din anii anteriori și dacă a crescut chiar și cu 3% să fim mulțumiți de noi înșine, să zicem că o ducem bine, că iată avem procentual mai mulți absolvenți cu note de promovare. Asta contează în definitiv?

În 2004 și în 2005 rata era de peste 84%. Putem spune că elevii din acei ani știau mai multă carte decât cei din 2024? În 2020, rata era cea mai mică și anume 62.9%. Ce ne spun aceste cifre? Pe surse citim despre intenția unor subiecte cu grad de dificultate mai scăzut pentru a ridica rata de promovare, fiind an electoral, o speculație auzită în cazul fiecărui ministru din ultimii 20 de ani. De parcă evaluarea mandatului unui ministru al educației s-ar rezuma doar la cați absolvenți de liceu au luat BAC-ul. Ar fi iarăși o eroare foarte gravă.

Ce vreau să spun e că poți citi cifrele din mai multe perspective. Poți citi că avem în 2024 o rată de 76% sau să susțin că aproape 1 din 4 elevi din acest an a picat BAC-ul.  E adevărat.

Sună altfel, așa-i? În realitate sună mult mai îngrijorător și mai dureros.   

5. Dacă nu am fost de acord cu compararea unor județe în funcție de notele/mediile de 10, relevantă este compararea promovabilității la BAC pe județe mai ales când (spre exemplu) la Cluj avem 85%, urmat de Brașov, Brăila, Galați cu peste 82%, iar la polul opus Harghita 57% sau Giurgiu cu 60%.

Aici m-aș apleca cu mai multă atenție și fără prejudecăți mi-aș dori să înțeleg ce face diferența de 20, 25 de procente între aceste județe și mai ales cum pot crește promovabilitatea reală în județele cu rata cea mai scăzută.  

De ce doar 6 din 10 elevi au luat BAC-ul? Cu ceilalți 4 elevi ce se întâmplă? Se întorc în sesiunea următoarea sau îi pot aduna împreună cu cei peste 4.000 de absenți?