De ce împrumutul dat Republicii Moldova este bun pentru România

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele Klaus Johannis a ratificat acordul României cu Republica Moldova privind împrumutul de 150 de milioane de euro
Preşedintele Klaus Johannis a ratificat acordul României cu Republica Moldova privind împrumutul de 150 de milioane de euro

Pe data de 6 mai preşedintele României a ratificat acordul de împrumut semnat între România şi Republica Moldova. Valoarea totală a banilor acordaţi este de 150 de milioane de euro, în mai multe tranşe controlabile în funcţie de modul în care guvernanţii de dincolo de Prut îşi duc la îndeplinire obiectivele asumate.

Preşedintele României a ratificat pe data de 6 mai 2016 acordul de împrumut acordat de România celui de al doilea stat românesc, Republica Moldova. Legea fusese promulgată de către Parlament pe data de 7 octombrie 2015, la propunere premierului Victor Ponta.

Imediat după a început criza de la Chişinău, iar al doilea stat românesc a rămas fără de guvernare. De asemenea fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, a fost arestat pentru acte grave de corupţie ce vizau furtul a mai bine de un miliard de euro.

În această situaţia preşedintele României, în mod corect, a suspendat semnarea documentului venit de la Parlament, iar acest acord a fost suspendat de la aplicare.

Ulterior România a pus o serie de condiţii noii guvernări de la Chişinău, principala fiind aceea a consolidării prin instituţii a luptei anticorupţie. Specialişti de la Bucureşti, procurori din cadrul DNA, au trecut Prutul în scopul de a asista cel de al doilea stat românesc în formarea instituţiilor şi modificarea legislaţiei pentru a se putea crea cadrul juridic necesar.

În aceste zile oligarhul Vlad Plahotniuc a fost primit în SUA de Victor Nuland. Între cele două evenimente putem avea suspciunea că există o legătură. Deţinând practic controlul parlamentar asupra Republicii Moldova, deplasarea în SUA este posibil să fie o garanţie a asumării de către politicienii români din Republica Moldova a unor directive clare de consolidare a democraţiei şi luptei anticorupţie.


Ce reprezintă în realitate acest acord?

În realitate România nu oferă bani spre împrumut din sumele strânse de la contribuabilii români. Cu doar o zi înainte de a se lansa propunerea în cadrul unei întâlniri dintre guvernele celor două state româneşti, FMI a efectuat o vizită la Chişinău. Aceasta nu a durat decât câteva ore deoarece fondul a considerat că guvernul de la Chişinău şi clasa politică nu mai reprezintă o garanţie. Astfel acordul cu FMI a căzut ca urmare a declinării acestuia de reprezentanţii fondului.


În consecinţă România a intervenit în relaţia dintre creditorii internaţionali şi Republica Moldova ca şi garant. Adică România este cea care se împrumută, la dobânzi incomparabil mai bune decât al doilea stat românesc, dar direcţionează banii către Republica Moldova. Deci, în realitate, pentru a primi condiţii mai bune dar şi pentru a primi în general, Republica Moldova a beneficiat de ajutorul României şi s-a împrumutat prin intermediul acesteia.

Subliniem faptul că România este ţara cu cea mai mică datorie externă raportată la PIB din tot spaţiul European şi acţionar al FMI, nu doar beneficiar.


De ce ajută împrumutul statul român?


În primul rând prin intermediul acestui împrumut România câştigă pârghii reale de a putea pune condiţii de reformare a clasei politice şi a instituţiilor statului. Banii nu se vor da decât pentru proiecte concrete, măsurabile şi numai după ce guvernul de la Chişinău şi parlamentul vor mai aproba şi implimenta o serie de prevederi legislative.


Am putea spune că este o formă de şantaj, dar absolut necesar în condiţiile în care discutăm de cel mai corupt stat din Europa, lucru care a dus al doilea stat românesc la un nivel de trai specific ţărilor din lumea a treia.


S-au lansat acuze că banii trimişi nu fac bine, căci astfel România finanţează mafia politică de la Chişinău. Precizez că acest afirmaţii nu sunt conforme cu realitatea. România a găsit singura modalitate prin care poate forţa clasa politică de la Chişinău să facă reforme.


Să ne gândim că există salarii întârziate deja la bugetari, că simplii cetăţeni trebuie să îşi acopere nevoile, iar statul român trebuie să îi ajute deoarece este dreptul lor şi obligaţia sa.

Banii trebuie acordaţi în lei, nu în euro

România şi BNR ar trebui să profite de acest acord pentru a consolida poziţia pe plan extern a monedei naţionale. Acordarea împrumutului ar trebui să se facă în lei, căci în acest fel stimulăm economia naţională.

Acordarea împrumutului în lei ar forţa la achiziţia de bunuri din România, în mod direct sau indirect, lucru care ar stimula economia naţională. Dacă împrumutul se acordă în euro atunci în cele din urmă achiziţiile se pot face de oriunde din spaţiul european. Nu mai insist, dar specialiştii vor înţelege ce doresc să spun şi să sugerez prin această afirmaţie.

Plasarea unei asemenea sume pe piaţa din Republica Moldova ar lega leul moldovenesc de cel românesc şi ar creşte influenţa statului român dincolo de Prut, tot aşa cum prin euro s-a crescut influenţa Uniunii Europene în România. Dacă tot este să fim deştepţi, haideţi să o facem până la capăt.

Bani către primăriile înfrăţite cu cele din România

Deloc întâmplător, acum mai puţin de o lună, sute de primari din Republica Moldova au venit la Bucureşti cu scopul de a se înfrăţi cu localităţi similare din România. La puţin scurt după, iată că acordul a fost deblocat de preşedintele României, gest salutar de altfel.

Premierul a declarat în cadrul unei întâlniri cu primarii din România că va finanţa direct administraţiile locale din Republica Moldova iar cele care sunt înfrăţite cu cele din România vor avea prioritate.

În acest sens a fost creat şi cadrul legal prin aprobarea unei ordonanţe de urgenţă care prevede posibilitatea autorităţilor locale din România, care sunt înfrăţite cu autorităţi locale din Republica Moldova, că finanţeze în limita a 30 000 de euro anual, proiecte ce vizează viaţa comunităţilor locale.

Încă un pas spre Unire

Deşi o partea mediului virtual a respins acest acord pe motiv că se va continua starea de covalescenţă al celui de al doilea stat românesc, este necesar ca noi să realizăm premizele necesare unificării prin legalea celor două maluri de Prut.

Dacă România nu ar fi ajutat cel mai probabil că forţele pro-ruse ar fi venit la putere şi tot efortul depus în ultimii ani s-ar fi dus. Pasul este unul spre reunificare deoarece prin finanţări se leagă în mod direct autorităţile locale din Republica Moldova de cele din România, fără a se mai trece prin filtrul corupt al guvernului de la Chişinău.

Prin această abordare putem spune că România şi-a extins drepturile şi dincolo de Prut, iar reunificarea devine deja o problemă pe termen scurt, în condiţiile în care Primarii sunt cu adevărat cei mai reprezentativi membri ai societăţii.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite