Cum vede Beijing-ul apropierea Americii de India. China la zi
0În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea unui articol publicat de The Paper, una dintre cele mai influente platforme media din China, cunoscută pentru abordarea sa analitică și pentru acoperirea extinsă a subiectelor internaționale, economice și politice.
The Paper este recunoscută pentru jurnalismul său de investigație și pentru faptul că reflectă perspectivele oficiale și dezbaterile interne din China pe teme de actualitate globală. Autorul articolului este Cui Rongwei, cercetător asistent în cadrul Institutul de Studii Internaționale de la Academia de Științe Sociale din Shanghai. Articolul menționat analizează vizita de patru zile a Vicepreședintelui american JD Vance în India, care are ca scop atât purtarea unor discuții la nivel înalt cu partea indiană, cât și o călătorie turistică împreună cu familia sa. Oficialul va purta discuții cu Prim-Ministrul indian Narendra Modi la New Delhi, cele două părți plănuind să discute probleme precum economia, comerțul și relațiile geopolitice. Conform surselor, aceasta este prima vizită a Vicepreședintelui JD Vance în India. Înainte de a ajunge în India, în data de 18 aprilie, Vicepreședintele a efectuat o vizită la Roma, Italia, unde s-a întâlnit cu șefa guvernului italian Giorgia Meloni. Conform cotidianului indian Hindustan Times, în luna februarie a acestui an JD Vance a întreprins două vizite la Paris și Munich, vizite care au stârnit controverse, datorită criticilor aduse de către Vicepreședintele american aliaților europeni în cadrul unor evenimente publice în legătură cu cheltuielile de securitate, menționând, de asemenea, că cea mai mare ameninţare pentru Europa nu vine din Rusia sau China, ci din interior. Totodată, acesta a afirmat că „comisarii” Uniunii Europene suprimă libertatea de exprimare, a învinovățit Europa pentru migrația în masă și i-a acuzat pe liderii europeni că se retrag din „unele dintre cele mai fundamentale valori ale sale”. În luna martie Vicepreședintele a vizitat Groenlanda împreună cu familia sa și Consilierul pentru Securitate Națională al SUA, Mike Waltz, însă aceștia au avut parte de o primire rece datorită intenției administrației Trump de a prelua controlul Groenlandei.
Prim-ministrul Indiei a fost printre primii lideri globali care s-au întâlnit cu Președintele Trump după preluarea celui de-al doilea mandat al președintelui american. Partea indiană s-a arătat optimistă pentru impulsionarea relațiilor dintre cele două părți, deși nu cu mult timp în urmă Președintele Trump a numit India o „națiune cu tarife ridicate”. Potrivit datelor comerciale ale guvernului american, Statele Unite sunt cel mai mare partener comercial al Indiei, comerțul bilateral estimat a ajuns la 129 miliarde dolari în 2024, cu un excedent de 45,7 miliarde euro în favoarea Indiei.
Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:
În timp ce Statele Unite au trimis semnale de „răcire” privind tarifele împotriva Chinei, Vicepreședintele Statelor Unite JD Vance vizitează India. Combinată cu diferitele interacțiuni dintre Statele Unite și India de la introducerea „tarifelor reciproce”, această vizită este în mod clar un mijloc pentru administrația Trump de a încerca să iasă din impas – să creeze din India un ,,model” și să arate că India este un partener important, lucru care va avea în mod obiectiv o presiune laterală asupra Chinei și un exemplu pentru multe țări în curs de dezvoltare. În ansamblu, această mișcare este o parte importantă a strategiei lui Trump de „a penetra, a trage și a construi”, iar dacă poate obține efectul dorit va trebui, în cele din urmă, să treacă testul realității.
Interpretarea informațiilor specifice dezvăluite de vizita lui Vance în India
În afară de aranjamentele în ceea ce privește afacerile private, cele mai importante aspecte ale vizitei lui Vance în India se concentrează pe perioada 21-22 aprilie. În data de 21 aprilie a avut loc un dialog cu Prim-Ministrul indian Narendra Modi la New Delhi, iar pe 22 un discurs public la Centrul Internațional Rajasthan. Judecând după informațiile dezvăluite de ambele părți și acțiunile ulterioare întreprinse, se pot observa următoarele:
Demonstrarea faptului că negocierile privind acordul comercial bilateral SUA-India au făcut progrese semnificative. În paralel cu vizita lui Vance în India, pe 21 aprilie, Office of the United States Trade Representative (USTR) a ieșit în față să explice că problema clauzei de referință în negocierile comerciale dintre Statele Unite și India a fost rezolvată. Vance consideră că „acesta este un pas esențial în implementarea viziunii (propuse) de Președintele Trump și de Prim-Ministrul Narendra Modi, deoarece stabilește o foaie de parcurs pentru ca cele două țări să ajungă la un acord final”. Țintând cont de faptul că Biroul de Informare a Presei din India a dezvăluit încă din martie că cele două țări vor finaliza primele elemente ale acordului în această toamnă, a fost într-adevăr un pas cheie pentru cooperarea economică dintre SUA și India. Este pentru prima dată când politica comercială „America First” a obținut rezultate în domeniul economic extern de la punerea în aplicare a măsurilor „tarifare reciproce” ale Statelor Unite. Conținutul specific al negocierilor dintre cele două țări este, de asemenea, centrat în principal pe cele patru cerințe de bază ale administrației Trump - creșterea achizițiilor de produse americane, reducerea tarifelor pentru Statele Unite, relaxarea reglementărilor și impozitarea companiilor de tehnologie americane și restricționarea comerțului de reexport al Chinei prin țări terțe. Pentru administrația Trump, posibilitatea de a ajunge la un „acord comercial reciproc” cu India are, fără îndoială, o importanță de referință.
Pe de altă parte, poziția Indiei în materie de comerț extern și politică economică s-a schimbat semnificativ, indicând o tendință de a răspunde politicilor exclusiviste ale Statelor Unite și de a întreprinde acțiuni coordonate. Potrivit statisticilor indiene, din aprilie până în octombrie, în anul fiscal 2024/2025, India a importat din China 1,7 milioane de tone de oțel finit, o creștere anuală de 35,4%, care a reprezentat un nivel record. În luna februarie a acestui an, India a lansat o declarație conform căreia „o taxă provizorie de 15% până la 25% va fi impusă pentru oțelul din China în termen de șase luni”. În aceeași zi în care Vance a ajuns în India, guvernul indian a anunțat că va impune un tarif temporar de 12% asupra unor produse din oțel importate în termen de 200 de zile de la 21 aprilie, pentru a proteja industria siderurgică internă. Acestă aliniere temporală clar nu poate fi doar o coincidență, mișcarea Indiei părând a fi o încercare de a mulțumi Statele Unite prin suprimarea importurilor din China.
Cele două părți nu au uitat de cooperarea în domeniul securității, care pregătește terenul pentru escaladarea situației din regiunea Oceanului Indian. În timpul vizitei sale în India, Vance și Modi au făcut, de asemenea, schimb de opinii asupra problemelor bilaterale, regionale și globale. Deși detaliile specifice nu au fost făcute publice, se poate observa din eforturile lui Vance de a promova avioanele de luptă F-35 Indiei că partea americană nu este mulțumită de cooperarea economică a Indiei , cooperarea deplină cu India în domeniul securității economice fiind obiectivul urmărit de SUA-- acest lucru întărește declarația făcută de Secretarul apărării al Statelor Unite, Pete Hegseth, în timpul vizitei sale în Filipine în luna martie, de a „ne dubla sprijinul pentru alianță (SUA-Filipine)”, oferind semnale asupra faptul că SUA doresc să intervină în continuare în situația din regiunea Indo-Pacific. Acordul comercial reciproc avantajos (MBTA) are, fără îndoială, o semnificație de referință.
Pe de altă parte, India va fi țara gazdă a Summit-ului liderilor din cadrul Quadrilateral Security Dialogue în toamna acestui an, iar această vizită are, de asemenea, scopul de a deschide calea către o posibilă vizită a Președintelui Trump în India în a cea de-a doua jumătate a anului. Vance a menționat totodată că interesele celor două țări de a avea„o regiune Indo-Pacific liberă, deschisă, pașnică și prosperă sunt pe deplin aliniate”. Acest lucru este extrem de similar cu tonul adoptat de foștii membrii ai administrației Biden când au vizitat regiunea Indo-Pacific. Se poate aștepta ca în toamnă, după ce cele două țări au ajuns la un acord comercial bilateral preliminar, iar problemele economice se aproprie de sfârșit, este posibil ca considerațiile legate de problemele de securitate să-și recapete avantajul, iar situația din regiunea Oceanului Indian să fie departe de a fi calmă.
Strategia administrației Trump de ,,a penetra, a trage și a construi"
Scopul vizitei lui Vance în India este de a întări legăturile economice cu India, pentru a căuta o portiță de ieșire pentru administrația Trump, care este treptat într-o situație pasivă. În ansamblu, vizita în sine este o parte importantă a strategiei de „a penetra, a trage și a construi” a administrației Trump. Dacă această strategie poate obține rezultatele dorite nu depinde doar de voința părții americane, ci și de factori precum capacitatea celuilalt guvern de a răspunde eficient intereselor comunităților afectate din țară, care pot avea un impact major.
Ținta strategiei lui Vance nu este doar India. Vizita în India reprezintă doar o parte a călătoriei în străinătate a lui Vance. Înainte de acest moment, Vance a vizitat mai întâi Italia. În același timp, Statele Unite și Japonia au lansat și primele negocieri de la punerea în aplicare a „tarifelor reciproce”. Se poate considera că negocierile dintre SUA și Japonia, vizita în Italia și vizita în India reprezintă o abordare pe trei direcții prin care administrația Trump pune în aplicare strategia ,,a penetra, a trage și a construi” ca răspuns la impasul din războiul tarifar dintre China și SUA: așa-numita „penetrare” face referire la faptul că Japonia a fost prima alegere a Statele Unite pentru ,,a penetra” blocajul din războiul tarifar. Japonia a fost aleasă atât datorită experienței sale în semnarea forțată a Acordului Plaza în 1985, cât și datorită poziției evidente de supunere pe care a arătat-o de îndată ce au fost puse în aplicare tarifele reciproce.
Așa-numita „tragere” face referire la poziția extrem de pro-americană a Prim-ministrei italiane Giorgia Meloni, care se opune acțiunii unificate a Uniunii Europeane, Statele Unite încearcă să tragă de Italia pentru a influența poziția unor țări europene și a diviza Uniunea Europeană din interior.
Așa-numita „construire” se referă la crearea unei „model” din India prin încheierea unui acord de cooperare economică bilaterală cu aceasta, cu scopul de a influența numărul mare de țări în curs de dezvoltare care s-au arătat suspicioase și panicate în privința „tarifelor reciproce”.
În comparație cu „penetrarea” și „tragerea”, mișcarea de „construire” are o acoperire mai mare și un impact mai amplu
Există încă multe variabile pentru a determina dacă ceea ce își doresc poate fi realizat
Se poate observa că administrația Trump a conceput cu atenție o strategie pentru a depăși actualul blocaj din războiul tarifar. Cu toate acestea, dacă această strategie poate obține rezultatele așteptate nu depinde doar de voința părții americane. Aceste rezultate sunt afectate, de asemenea, de cel puțin alți doi factori. Primul factor reprezintă capacitatea celuilalt guvern de a răspunde eficient intereselor comunităților afectate din țară. Pentru Japonia și India, reducerea tarifelor și creșterea achizițiilor din Statele Unite vor face ca sectorul agricol extrem de protejat să suporte cea mai mare parte a pierderilor. Italia, în fața presiunii Statelor Unite, este nevoită să acorde atenție solicitării industriei auto interne de a dezvolta în mod activ relațiile cu China. Așadar, modalitatea prin care țărilor vor trebui să despăgubească comunitățile afectate va necesita un joc complex de interese, care nu se va rezolva cu ușurință pe termen scurt.
Cel de-al doilea factor îl reprezintă poziția politică a țărilor care își ajustează în mod constant pozițiile politice pe măsură ce se dezvoltă războiul tarifar dintre China și Statele Unite. În prezent, cu excepția Chinei și a Uniunii Europene, care au făcut declarații clare, majoritatea țărilor sunt încă într-un stadiu de așteptare și urmărire. În fața declarațiilor frecvent schimbătoare ale administrației Trump și a politicilor tarifare dăunătoare, a poziției ferme a Chinei de a lua contramăsuri puternice și rezonabile și a criticilor tot mai numeroase privind „tarifele reciproce” din interiorul și din afara Statelor Unite, nu ar fi în interesul marii majorități a țărilor să parieze în grabă pe SUA, mai ales când Președintele Trump, Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, și Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, au transmis pe 22 aprilie o serie de semnale de „răcire” pe tema tarifelor împotriva Chinei într-o singură zi. În acest context, pentru marea majoritate a țărilor, este și mai necesar să cântărească cu atenție câștigurile și pierderile propriilor interese și să își ajusteze pozițiile în orice moment în funcție de schimbările din situația externă. Acest lucru înseamnă că, chiar și cu o strategie atent plănuită, administrația Trump nu va obține victoria finală în acest război tarifar.
Sursa: https://m.thepaper.cn/newsDetail_forward_30713261.
Material realizat de Diana Ghinea, cercetătoare la Centrul de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul FUMN „Mircea Malița”.
Se încarcă comentariile...
