Cum se feresc europenii din sud de caniculă

Oamenii din ţări ca Grecia, Italia şi Spania au învăţat de multă vreme să supravieţuiască în perioade de caniculă. Iată ce pot învăţa de la ei cei care trăiesc în ţări mai nordice.

Printre cei mai vulnerabili în vremuri de caniculă se numără copii

Cei mai mulţi europeni nordici sunt obişnuiţi cu ierni friguroase şi veri relativ blânde şi poate cu câte un concediu la mare în ţări cum ar fi Grecia, Italia sau Spania.

Dar în condiţiile în care oamenii continuă să ardă carburanţi fosili sporind emanaţiile de gaze cu efect de seră, Europa devine continentul în care clima se încălzeşte cel mai rapid. Valurile de căldură devin mai intense şi mai frecvente şi în ţări odinioară răcoroase, cum ar fi Germania sau Irlanda.

Aceasta impune adaptare şi înţelegerea faptului că temperaturile ridicate pot fi foarte periculoase. Căldura toridă poate provoca deshidratare şi infarct miocardic fatal, poate agrava diverse maladii renale şi cardiovasculare. Oamenii în vârstă, femeile însărcinate, copiii, cei cu maladii cronice şi persoanele fără adăpost se numără printre cei mai vulnerabili.

Europa este cuprinsă în prezent de un val de caniculă, devenit mai intens pe fundalul schimbărilor climatice. Recorduri de temperatură au fost doborâte, ajungând la peste 40 de grade Celsius, în locuri total neaşteptate. 

Oamenii care trăiesc în ţări din sudul Europei au mai multă experienţă şi ştiu cum să se ferească de caniculă. Iată câteva din metodele lor.

Se feresc din calea soarelui la orele prânzului

Menţin la minimum orice efort în intervalul 11:00 - 17:00, când arşiţa atinge nivelul maxim. În Spania sau Grecia, turişti din ţări mai răcoroase subestimează puterea soarelui la orele prânzului, pornind la plimbare în şlapi şi fără apă la ei când temperatura solului atinge şi 60 de grade Celsius. Câteodată cu consecinţe fatale.

Localnicii din sudul Europei nu stau mai niciodată la soare când arşiţa este în toi

Europenii sudici rar stau la soare, se plimbă pe străzi sau pornesc la jogging când arşiţa zilei e în toi. Dacă nu au încotro ei se deplasează doar pe străzi umbroase, altfel stau acasă cu ventilatoarele pornite şi obloanele trase. Dacă şi acasă le este prea cald, se retrag undeva unde există aer condiţionat. Oraşele şi satele din sudul Europei se retrezesc la viaţă seara, când temperaturile încep să scadă.

Somnul de după-amiază este sfânt

Turiştii care ajung în Spania, Grecia sau Italia constată că totul este închis la orele prânzului. Magazinele se închid şi străzile se golesc fiindcă localnicii se retrag în casele lor pentru a-şi face siesta.

Este ceva mai greu de făcut în ţările europene mai nordice, fiindcă acolo nu există tradiţia ca lucrătorii să-şi ia o pauză pentru somnul de după-amiază. Dar dacă este posibil, a trage un pui de somn în mijlocul zilei revitalizează organismul, mai ales când somnul de noapte este întrerupt din pricina temperaturilor prea ridicate.

Somnul de prânz este aproape sacrosanct în sudul Europei

În condiţiile în care valurile de caniculă devin mai frecvente, angajatorii se vor vedea nevoiţi să schimbe programul de lucru, mai ales pentru cei care fac munci sub cerul liber.

Mâncare uşoară şi consum redus de alcool

În Spania sau Franţa mulţi oameni obişnuiesc să bea o bere sau un pahar de vin la masa de prânz. Dar atât şi nu mai mult.

Alcoolul deshidratează organismul şi de aceea consumul excesiv este extrem de periculos în perioade de caniculă. De exemplu, autorităţile franceze au interzis recent consumul de alcool în spaţiile publice pe durata unui festival muzical desfăşurat la Paris, tocmai din pricina căldurii extreme.

Şi meniul de prânz ales în zilele toride este foarte important.  În Spania sau Grecia se consumă de obicei alimente uşoare, supe reci cum e gazpacho sau salate hidratante cu castraveţi sau roşii, iar pepenii sunt nelipsiţi de la masă.

Apă din belşug

Cu cât e vremea mai caldă, cu atât oamenii transpiră mai abundent. Aşa că trebuie băută multă apă şi "aguas frescas" — băuturi uşoare, nealcoolice, făcute din fructe, petale, seminţe, amestecate cu zahăr şi apă. Astfel organismul se menţine hidratat pe întreaga durată a zilei.

Oraşele italiene sunt dotate cu cişmele publice şi oferă gratis apă rece oricui are nevoie de ea. Reţeaua de cişmele "nasoni" — "nasuri mari" pe italiană — curge într-una la Roma de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Localnicii beau din ele blocând cu degetul scurgerea de jos şi obligând apa să ţâşnească în sus printr-un orificiu. Ei folosesc aceste cişmele şi pentru a-şi răcori mâinile, faţa şi încheieturile mâinilor.

Cişmelele "nasoni" din Cetatea Eternă sunt legendare în întreaga lume

Francezii au altă metodă: ei îşi pulverizează apă pe faţă, braţe şi picioare din mici spray-uri care se găsesc din abundenţă în farmacii când vremea devine toridă.

Îmbrăcăminte răcoroasă şi nopţi tropicale

A purta pe corp cât mai puţine textile pare o metodă logică de a te feri de căldură, dar nu este neapărat aşa. Cei din sudul Europei preferă adesea îmbrăcăminte largă, de culoare deschisă, din materiale naturale cum ar fi inul şi cânepa. Astfel de veşminte protejează pielea, absorb mai puţină căldură şi sunt mult mai aerate decât fibrele sintetice.

Şi ce e cu aşternuturile? Cele din bumbac sunt mai răcoroase decât cele sintetice. Localnicii plasează adesea câte un prosop umezit în apă rece în faţa ventilatorului sau ferestrei deschise şi aerisesc încrucişat în timpul nopţii când afară e mai răcoare. În timpul zilei ferestrele se păstrează închise şi obloanele trase.

Jennifer Collins - DW