Cum arată Alternativa pentru Germania. „Adevăruri“ în loc de fake news?
0De multe ori, tehnicile de dezinformare nu se rezumă numai la celebrele „ştiri false”. Putem întâlni adesea informaţii prezentate ca fiind fapte ştiinţifice credibile, care, însă, în urma unei cercetări mai atente se dovedesc a fi eronate.
Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem în aceste cazuri este dacă aceste presupuse fapte ştiinţifice sunt prezentate ca fiind adevărate din cauza unei lipse de fact-checking din partea distribuitorilor, sau pentru a ajuta propagarea unor idei politice.
Un asemenea caz îl reprezintă o cercetare prezentată de partidul de extremă dreaptă din Germania, numit Alternativa pentru Germania (Alternative für Deutschland/AfD). În data de 19 Noiembrie a anului trecut, facţiunea partidului din landul Hesse a prezentat şi publicat un studiu ironic intitulat „Adevăruri în loc de Fake News: Care este adevărata situaţie în Germania”. Studiul era menit să aducă în discuţie punctele cheie pe care partidul încearcă să le propage în timpul campaniei sale electorale. Purtătorul de cuvânt al AfD din Parlamentul Federal German, Jörg Meuthen, susţine că partidul dorea să prezinte date ştiinţifice verificabile, care să ofere credibilitate partidului în cursa politică şi să ajute populaţia germană să înţeleagă de fapt în ce situaţie precară se află din punct de vedere politic. Este adevărat că un asemenea studiu are capacitatea să îmbunătăţească imaginea partidului atât în ochii votanţilor cât şi a opoziţiei, însă la scurtă durată după publicarea acestuia, multe informaţii eronate au fost identificate. Problema este că multe din aceste erori propagă ideologia de extremă dreaptă pe care partidul şi-a asumat-o în ultimii ani.
AfD: profil de partid
Sursa: bpd.de/politik
Înainte de a analiza în detaliu aceste erori, este nevoie de o profilare a Alternativei pentru Germania, şi a semnificaţiei acestui studiu atât pentru imaginea partidului, cât şi pentru situaţia politică germană.
Creat în 2013, AfD nu a început ca un partid de extremă dreaptă. Pe atunci, acesta era de natura eurosceptică, criticând politica fiscală şi monetară a Cancelarului german Angela Merkel. În această primă fază, partidul se prezenta ca fiind o alternativă pentru votanţii obosiţi de politica partidelor tradiţionale. Încă de pe atunci, nemulţumirea electoratului faţă de partidele tradiţionale şi elita politică a ajutat AfD să câştige un număr mare de voturi.
Partidul începe să incline spre extrema dreaptă încă din timpul campaniei electorale pentru Parlamentul European din 2014, când programa electorală arată o concentrare tematică spre naţionalism, liberalism de piaţă şi o lipsă de sprijin pentru promovarea egalităţii între sexe. În 2015 AfD se îndreaptă şi mai mult înspre extrema dreaptă, când o parte din membrii fondatori părăsesc partidul criticând politica xenofobă şi islamofobă promovată de AfD.
Adoptarea unei politici conservative în ceea ce priveşte imigraţia coincide cu problema refugiaţilor cu care Germania se confrunta la momentul respectiv, lucru care însă rezonează cu o mare parte din electorat care se simte neglijat de politica lui Merkel şi a partidului ei. Această nemulţumire a electoratului poate fi observată în toate alegerile de atunci. În prezent, AfD este al treilea cel mai mare partid din Parlamentul Federal German.
Ca partid, AfD este greu de definit. Literatura de specialitate speculează mult despre natura partidului, dacă înclină mai degrabă spre populism extremist de dreapta, sau neo-nazism. AfD atrage votanţi din ambele tabere: unii care sunt pur şi simplu nemulţumiţi de prezentul status quo, iar alţii care sunt de o clară extremă dreaptă. Multe din schimbările pe care partidul le propune sunt însă un motiv de îngrijorare. Un exemplu este faptul că AfD doreşte schimbarea constituţiei aşa încât dreptul la cererea azilului politic să fie interzisă, iar graniţele (atât cele germane cât şi cele europene) să fie închise. De asemenea, AfD insistă că Germania este în prezent „Islamificată” şi insistă ca ţara să îşi promoveze valorile creştine tradiţionale care ar defini un german adevărat.
Această situaţie este importantă pentru Germania, o ţară în care partidele de extremă dreaptă nu au reuşit să câştige sprijinul electoratului până acum. Cu toate că au existat partide mici la nivel regional, nu au reuşit niciodată să ajungă atât de departe încât să ocupe locuri în Parlamentul Federal, sau chiar în Parlamentul European. Acest lucru reflectă un fenomen care nu are loc numai în Germania, ci şi la nivel european.
AfD şi fake news
Ce semnificaţie au ştirile false pentru un asemenea partid? O metodă des folosită de partidele de extremă este insistenţa că opozanţii politici folosesc tehnici de dezinformare pentru a pune partidul într-o lumină proastă, sau a desfiinţa ideile sale politice. În încercarea de a se înfiinţa ca un partid politic credibil, facţiunea AfD a landului Hesse a publicat în timpul campaniei electorale regionale acest studiu, care ar combate ştirile false pe care opozanţii politici le prolifică. Încă din titlu se observă această încercare de a se impune ca un propagator al „adevărului” în Germania. „Adevăruri în loc de Fake News: Care este adevărata situaţie în Germania”, cu toate că este un titlu ironic având în vedere datele eronate prezentate în studiu, se dovedeşte a fi o tehnică de manipulare a adevărului pentru a promova agenda politică a partidului. Cuvintele folosite sunt şi ele foarte importante. Studiul promite să prezinte numai „realităţi” şi „adevăruri”, insinuând implicit că se distinge astfel de celelalte partide politice, care „mint” populaţia cu „fake news”. Aşa se creează de la bun început o diferenţiere între noi versus ei, adică partidele opozante. De asemenea, prin folosirea acestui titlu partidul încearcă să creeze o stare de neîncredere în opoziţie şi în actualul guvern al Germaniei.
„Citiţi acest studiu pentru a afla care este adevărata situaţie din Germania”, promite studiul încă de la prima pagină, insistând pe această narativă că nicio altă sursă nu dezvăluie adevărul. Conform studiului, datele folosite sunt luate din surse credibile, precum Eurostat, OECD, Statista, Naţiunile Unite, sau documente publicate de ministerele federale. Cu toate că aceste organizaţii sunt cu adevărat credibile şi recunoscute la nivel mondial, o analiză mai atentă arată că în ciuda surselor folosite, interpretarea datelor este greşită.
Deşi studiul abordează nouă teme, concentrarea este clară pe problema imigraţiei. Trei dintre capitole aduc în discuţie acest subiect, două dintre care analizează probleme de siguranţă, securitate şi criminalitate. Mai mult decât atât, câteva cuvinte cheie sunt repetate în mod constant. „Străini” (Ausländer) apare de 32 de ori, „imigrant” (Zuwanderer/Migrant) este folosit de 22 ori, iar „refugiaţi” este folosit de 9 ori. Apar, de altfel şi alte referiri, precum „oaspeţii lui Merkel”, un termen care nu îşi are locul într-un studiu menit să publice informaţii obiective despre situaţia economică, socială şi politică din Germania.
„Adevăruri“ în loc de fake news
Cu toate că studiul promite publicarea unor date credibile şi verificabile, cum alte partide din Germania nu au curajul să publice, analiza atentă a acestei publicaţii dovedeşte interpretarea eronată multor date.
Iată câteva exemple identificate:
- AfD susţine că turbinele eoliene cauzează moartea a „1.200 de miliarde de insecte” în fiecare an. Adevărul este însă că până şi oamenii de ştiinţă care au publicat pentru prima dată această idee, au retras de atunci această afirmaţie, susţinând că energia eoliană contribuie foarte puţin la dispariţia speciilor de insecte. Modelul de calcul de la care a început această idee era în mare parte creat pe baza unor ipoteze şi estimări brute, motiv pentru care a fost încă de la bun început criticat de lumea de ştiinţă.
- Problema criminalităţii este un subiect abordat în detaliu de studiul publicat de AfD. Conform acestuia, 102 germani ar fi fost omorâţi prin atentate de omucidere de către imigranţi. Greşeala pe care AfD-ul o face aici este însă faptul că datele prezentate iau în calcul şi victimele care au fost doar rănite. AfD-ul îi numără pe aceşti oameni printre morţi. Conform Biroului Federal de Investigaţii Criminale (Bundeskriminalamt/BKA), de unde provin datele, în anul 2018 au fost înregistrate 21 de omoruri cauzate de imigranţi.
- Tot pe tema criminalităţii, AfD-ul abordează subiectul infracţiunilor sexuale. Datele folosite sunt din nou de la BKA, însă din nou sunt interpretate greşit. Aceştia susţin că rata creşterii infracţiunilor sexuale cu aproape 15% între 2017 şi 2018 se datorează crimelor cauzate de imigranţi. Ceea ce nu este menţionat este faptul că în anul 2017, legea privind infracţiunile de acest gen a fost revizuită şi extinsă, motiv pentru care numărul de infracţiuni a crescut.
- Studiul susţine că integrarea imigranţilor în piaţa muncii este „scăzută”. Aceasta este însă o declaraţie foarte neclară. Datele arată că la final de 2018 în jur de 289.000 dintre refugiaţii veniţi în Germania în ultimii ani erau angajaţi. Pe lângă toţi aceştia, trebuie luaţi în considerare şi cei care îşi termină studiile şi vor intra pe piaţa muncii.
Faptul că aceste „greşeli” se repetă de cele mai multe ori chiar în capitolele cele mai controversate ale AfD-ului, precum politica de imigraţie şi tema criminalităţii, nu pare a fi o simplă întâmplare. Ce dovedesc aceste exemple este cât de simplu este să schimbi perspectiva de interpretare a unor date, doar prin simpla omisiune a unor informaţii. Măsurarea impactului acestui studiu asupra percepţiei votanţilor este greu de măsurat. Un lucru este însă cert: asemenea publicaţii, care deşi sunt bazate pe date obţinute din surse obiective, uşor verificabile, au capacitatea de a răspândii dezinformare şi a propaga opinii politice dăunătoare cu tente extremiste.
*Ion Maria-Alexandra este specializată pe probleme europene şi participantă la programul de Internship LARICS.