Cu prudență, Uniunea Europeană vrea să înceapă să lovească foarte serios Rusia la bani

Azi aflăm conținutul exact al propunerii pe care Uniunea Europeană, cum spunea ieri Josep Borrell, șeful diplomației UE, urmează să fie prezentată Statelor Membre pentru ca, la Summit-ul de joi și vineri, să fie posibil de adjudecat de șefii de state și guverne. Ideea este că se dorește folosirea imediată a dobânzilor generate de fondurile rusești actualmente „înghețate” în băncile europene (un total de aproximativ 200 miliarde Euro), ceea ce ar însemna, în estimarea oficialului european, aproximativ 3 miliarde Euro anual.  

Dacă va fi aprobat ca atare, acest demers european novator în politica internațională de după cel de-al Doilea Război Mondial, va implica repartizarea de 90% din sumă pentru achiziționarea de arme pentru Ucraina prin intermediul Facilității Europene pentru Pace. Restul de 10% ar fi trimiși în bugetul comun european „în scopul de a întări capacitățile ucrainene de apărare”.

Aceasta este decizia politică în acest moment, dar finalul este încă sub semnul incertitudinii deoarece există câteva State Membre (Ungaria sau Suedia, spre exemplu) care susțin că trimiterea de arme în Ucraina nu va face decât să contribuie la escaladarea conflictului. Alte țări, precum Malta sau Irlanda, au în constituțiile naționale prevederi care interzic, în termenii politicii lor de neutralitate, achiziționarea de arme pentru a fi livrate unor alte țări.

Tocmai de asta, propunerea care va fi prezentată azi va conține acea prevedere care să permită reorientarea a 10% din profituri către un fond destinat refacerii Ucrainei. S-ar putea să fie suficient și, în acest caz, vor exista banii necesari pentru achiziționarea urgentă de arme, din surse externe, atât de necesare pentru a reechilibra situația militară din Ucraina în condițiile în care marile fonduri promise de americani sunt încă blocate la nivel politic prin decizia conservatorilor.

În ipoteza că propunerea Comisiei Europene va fi votată ca atare, tot va fi nevoie de bani foarte mulți pentru a suplini o parte consistentă a cererilor urgente formulate de președintele Zelenski. Desigur, printr-o decizie favorabilă acum se pot obține ceva fonduri dar este absolut limpede că ele se vor îndrepta în totalitate către Ucraina. Dar, se va spune și se va repeta la Bruxelles în aceste zile, asta trebuie să spună câțiva dintre liderii prezenți la Summit, este nevoie și de multe alte sume de bani, poate chiar cu mult mai mari, pentru finanțarea speranței pe care o reprezintă armata europeană și viitoarea industrie europeană de apărare.

Caz în care este extrem de posibil să anunțe că pragul de 2% din PIB pentru bugetele de apărare ar fi total insuficient în raport cu provocările viitorului și că, așa cum spun acum unii responsabili politici din Țările Baltice, bine ar fi să ne fixăm cu toții obiective cu mult mai ambițioase, spre exemplu 3% din PIB sau chiar mai mult, invocând primejdia unei invazii după ce Rusia își va fi atins obiectivele din Ucraina.

În această situație, întrebarea care se deschide privește modul în care va reacționa Rusia și tipul de blocaje suplimentare pe care le va institui asupra capitalurilor străine. Spun asta deoarece  Putin a semnat deja, miercuri 8 noiembrie 2023, un decret care autoriza investitorii străini ale căror fonduri au fost „înghețate” în Rusia, să le folosească pentru a cumpăra activele rusești blocate în străinătate. Cu siguranță însă că vor putea urma mișcări represive suplimentare asupra conturilor companiilor străine care încă funcționează în Rusia, desăvârșind astfel ruptura aproape total între aliați și Federația Rusă și spațiul său de interes.

Unul dintre efectele secundare va fi – așa cum era demult foarte ușor previzibil – închiderea oricărui orizont imediat de speranță pentru oarece discuții pertinente în privința reîntoarcerii Tezaurului românesc blocat la Moscova.

Să așteptăm să vedem ce se va decide căci suntem încă foarte departe de decizii europene majore și definitive, așa cum tot cer americanii care-și doresc ca autoritățile UE să confiște TOTALITATEA activelor rusești și alimentarea cu banii respectivi a nevoilor militare sau non militare ale Ucrainei.

Să vedem ce se va decide și care va fi, cu ce argumente, poziția României care, oricum, este chiar deschizătoare de drum și dată ca atare  de exemplu pozitiv în ce privește ajutorul plenar și multilateral dat Ucrainei, promis de domnul Președinte Iohannis atât timp cât va fi nevoie și cât va fi nevoie.