Criza ucraineană se întoarce din Parlament în stradă

Situaţia din Ucraina a alunecat din nou pe panta violenţelor de stradă şi a confruntărilor dintre putere şi opoziţie în sălile de lucru ale parlamentului ucrainean. Noua escaladare a confruntărilor civile este a treia de la începutul manifestaţiilor (primele două având loc pe 30 noiembrie şi pe 19 ianuarie), însă se anunţă de pe acum a avea o intensitate mult superioară celorlalte.

Parlamentul şi factorul ”stradă”

În dimineaţa acestei zile, deputaţii Radei Supreme a Ucrainei s-au întrunit într-o nouă şedinţă. Pe site-ul oficial al parlamentului ucrainean figurează mai multe proiecte de hotărâri şi legi care au legătură cu procesul de rezolvare a crizei politice şi a situaţiei de confruntare civilă de joasă intensitate care s-a creat după demisia fostului prim-ministru Mykola Azarov. Printre acestea se numără proiectul de hotărâre „Despre măsurile urgente pentru depăşirea crizei din Ucraina”, modificări ale codului contravenţional, modificări ale legii „Cu privire la puterea executivă” în vederea aducerii ei în concordanţă cu constituţia, proiectul de lege „Cu privire la cabinetul de miniştri al Ucrainei”. De asemenea, trebuie menţionat „Proiectul de lege privind eliminarea consecinţelor negative şi prevenirea urmăririi penale şi sancţionării celor care au fost supuşi răspunderii administrative deoarece au participat la protestele paşnice folosind mijloace de transport”.

În acelaşi timp, se aştepta ca Rada să-i acorde preşedintelui Ianukovici permisiunea, conform legii, de a desemna un candidat la funcţia  de prim-ministru. Printre potenţialii candidaţi se numără actualul premieri interimar Serghei Arbuzov, preşedintele administraţiei prezidenţiale Andrei Kliuev, dar şi politicienii Serghei Tighipko şi Anatoli Kinah (ambii din Partidul Regiunilor).

Cele trei partide de opoziţie reprezentate în parlament (Alianţa Democratică Ucraineană pentru Reforme (UDAR), Uniunea Naţională ”Patria” şi Uniunea Naţională ”Libertatea”) au continuat să insiste asupra restabilirii prin lege a amendamentelor constituţionale din 2004, care prevedeau reducerea substanţială a prerogativelor prezidenţiale şi transferarea lor către parlament, inclusiv în privinţa desemnării prim-ministrului. În schimb, Partidul Regiunilor a anunţat că e dispus să susţină modificarea actualei Constituţii, însă nu în sensul diminuării prerogativelor prezidenţiale, ci în sensul oferirii mai multor împuterniciri administraţiilor regionale.

Pentru a determina majoritatea parlamentară din Partidul Regiunilor să susţină punctul de vedere al opoziţiei, activiştii şi protestatarii din Piaţa Independenţei au iniţiat pichetarea sediului Radei Centrale. Într-o coloană de aproape 100.000 de persoane, aceştia au reuşit să blocheze clădirea din toate direcţiile. Preşedintele partidului ”Libertatea”, Oleg Tiagnibok, a anunţat că pichetarea va dura timp de cinci zile.

Reacţia trupelor guvernamentale şi escaladarea confruntării în Radă

Aproximativ în acelaşi timp cu ora începerii şedinţei Radei, 10.30, au început primele ciocniri violente între membrii trupelor de auto-apărare ale Maidanului, pe de o parte, luptătorii din unităţile anti-revoltă ”Berkut” ale MAI, soldaţii din trupele interne şi civilii pro-putere (manifestanţi iniţial paşnici şi violenţi, ultimii numiţi ”tituşki”), pe alta. Aceste confruntări au avut loc în rezultatul încercărilor de a împiedica protestatarii să intre în clădirea parlamentului sau s-o blocheze. Totodată, partidele de opoziţie au blocat tribuna centrală a Radei încercând să determine majoritatea parlamentară să permită înregistrarea şi votarea legii cu privire la restabilirea amendamentelor constituţionale din 2004. În rezultat, deputaţii din Partidul Regiunilor şi cei din Partidul Comunist au părăsit sala de şedinţe.

Deputaţii opoziţiei au încercat să blocheze ieşirea din sală a colegilor lor din tabăra puterii, existând suspiciuni cu privire la mutarea acestora într-o altă încăpere şi continuarea activităţii.  Nu le-a reuşit decât să reţină o parte a fracţiunii comuniştilor.

Membrii fracţiunilor partidelor de opoziţie şi deputaţii neafiliaţi au luat decizia de a rămâne în clădirea Radei în timpul nopţii, a anunţat deputatul neafiliat Inna Bogoslovskaya, fostă membră a fracţiunii Partidului Regiunilor. Inna Bogoslovskaya a ieşit din Partidul Regiunilor în decembrie, după primul val al violenţelor.

Luptele de stradă au căpătat foarte rapid o amploare deosebită şi s-au extins în mai multe zone din cartierul guvernamental al Kievului. În premieră, sediul central al Partidului Regiunilor a fost ocupat de protestatari şi devastat. Aceştia au stăpânit clădirea timp de peste o oră, până când trupele ”Berkut” au restabilit controlul. La această oră au loc confruntări de o violenţă ieşită din comun pe străzile adiacente Radei Centrale. Au reintrat în uz grenadele luminiscente şi cele lacrimogene, tunurile de apă, gloanţele de cauciuc, dar şi cocktail-urile ”Molotov”. În comparaţie cu confruntările de la sfârşitul lunii ianuarie, de această dată protestatarii sunt mult mai bine organizaţi, mai decişi. Există mult mai mulţi membri ai trupelor de autoapărare care luptă uneori de la egal la egal cu detaşamentele ministerului de interne. Protestatarii au reuşit să oprească avansul trupelor guvernamentale şi să le forţeze să se retragă de pe poziţiile pe care le ocupau. De asemenea, luptătorii Maidanului au făcut câţiva prizonieri din rândurile forţelor de ordine.

Preşedintele partidului ”UDAR”, Vitali Kliciko, i-a îndemnat pe reprezentanţii puterii să aprobe de urgenţă revenirea la amendamentele constituţionale din 2004 şi pe preşedintele Ianukovici să demisioneze, în numele încetării violenţelor.

Cu două ore în urmă, şeful ”Sectorului de dreapta”, una din cele mai radicaliste şi mai militarizate organizaţii care participă la acţiunile de protest şi confruntare cu forţele de ordine, a anunţat mobilizarea generală a tuturor unităţilor din Ucraina. El a anunţat că dispune de informaţii cu privire la iminenţa folosirii tehnicii blindate de luptă şi a armelor de foc pentru înăbuşirea mişcării de protest, şi a cerut tuturor cetăţenilor care susţin protestele şi dispun de arme de foc să se deplaseze spre zona de conflict.

La această oră există zeci de răniţi confirmaţi, dintre care cel puţin opt din rândurile forţelor ministerului de interne. Postul TV on-line ”Hromadske” anunţă despre cel puţin doi morţi confirmaţi care se află în Casa Centrală a Ofiţerilor, edificiu ocupat astăzi de protestatari şi în care s-a deschis un centru de prim ajutor medical. Tot acolo se află şi ceilalţi răniţi, dintre care, conform mărturiilor deputatului Lesya Horobets, şapte s-ar afla în pragul morţii. Din cauza barajelor forţelor de ordine, ambulanţele nu pot pătrunde către punctul de prim ajutor al Maidanului pentru a prelua răniţii.

Momentan, nu există confirmări ale utilizării muniţiei de către forţele de ordine.

Ce urmează?

Ce s-a întâmplat în ultimele cinci ore în Kiev depăşeşte în gravitate, ca nivel cumulat al violenţei într-un timp atât de scurt, tot ce s-a întâmplat până acum pe parcursul mişcărilor de protest începute în noiembrie 2013.

Deputatul Oleg Ţariov, vicepreşedintele fracţiunii parlamentare a Partidului Regiunilor, a anunţat că în timpul asaltului sediului partidului au murit două persoane, colaboratori ai formaţiunii politice. De asemenea, Ţariov a declarat că preşedintele Ucrainei trebuie să autorizeze folosirea forţei pentru înăbuşirea completă a revoltei.

Ne putem aştepta, pe parcursul acestei zile, la o radicalizare fără precedent a ambelor părţi implicate în conflict, mai ales a taberei puterii care garantase anterior că nu va iniţia măsuri care să permită aplicarea la scară largă a violenţei împotriva protestatarilor. E posibil ca de această dată preşedintele Ianukovici să fie nevoit să dea curs solicitărilor conducerii Partidului Regiunilor şi să asistăm la o generalizare a luptelor în Kiev. Cu toate acestea, introducerea stării excepţionale pare puţin probabilă având în vedere imensele presiuni internaţionale care s-au făcut la sfârşitul lunii ianuarie pentru evitarea unei asemenea  evoluţii a situaţiei.

Însă implicarea, într-un fel sau altul, a Forţelor Armate ale Republicii Ucraina în actualul conflict civil, este deja o realitate. Conducerea Ministerului Apărării a somat protestatarii şi membrii trupelor militarizate de autoapărare subordonate Cartierului General al Rezistenţei (structură considerată ilegală de putere), să elibereze imediat Casa Centrală a Ofiţerilor. Coroborând acest episod cu mai vechea telegramă ”Buran” prin care se solicita sprijinul corpului ofiţerilor de armată în vederea unei adresări către comandantul suprem cu solicitarea introducerii stării excepţionare, se poate presupune că factorul militar va deveni tot mai important în evoluţia raportului de forţe din cadrul conflictului.

Pe fondul confruntării civile, datele statistice anunţă scăderea de zece ori a producţiei industriale în prima lună a anului 2014, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Criza economică şi financiară din Ucraina este adevărata cauză a recentelor evenimente. Renunţarea la semnarea tratatului de asociere a fost doar un pretext pentru revoltă, dovadă faptul că acum manifestaţia nu se mai numeşte Euromaidan ci doar Maidan, şi lozincile pro-europene nu se mai aud, practic, deloc. Nimeni nu pare să-şi amintească cu ce agendă au început manifestaţiile, pe ordinea de zi sunt alte revendicări. Voi mai reveni la subiectul stării economiei ucrainene şi a conexiunii ei cu manifestaţiile de protest.

Notă: Toate informaţiile folosite în realizarea prezentei relatări provin din următoarele surse: website-ul Radei Centrale, Agenţia UNIAN, postul on-line de televiziune Hromadske TV, şi portalul informaţional GORDON.

→

Imaginea 1/22: Proteste în Ucraina