Coşmarul lui Putin: şi dacă nu a ordonat el otrăvirea lui Navalnîi?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO EPA-EFE
FOTO EPA-EFE

Abundenţa de probleme spinoase recente cu care se confruntă Preşedintele din ultimii 20 de ani ai Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, crează o presiune majoră pe Kremlin – otrăvirea lui Navalnîi, protestele din Extremul Orient rus şi de la Habarovsk, situaţia din Belarus, reacţia generală împotriva Rusiei pentru anexarea Crimeei şi agresiunea militară din Estul Ucrainei, sancţiuni, coronavirus, preţul petrolului, criză economică.

În cazul Navalnîi, faptul că acesta a fost extras în viaţă din Rusia şi a ajuns la clinică în Germania unde se reface rapid, acolo unde a anunţat că nu rămâne, nu fuge ci va reveni în ţara sa, recenta Rezoluţie a Parlamentului European adaugă presiune, dar mai ales ridică un semn de întrebare asupra unui adevărat coşmar al lui Putin: şi dacă otrăvirea s-a făcut fără ordinul său?

Descentralizarea utilizării instrumentelor de tip military precum Novichiokul în Rusia lui Putin

Rezoluţia Parlamentului European referitoare la situaţia din Rusia: otrăvirea lui Alexei Navalnîi (2020/2777(RSP)), adoptată ieri, adaugă noi elemente de readucere a Rusiei la un statut al neîncrederii şi suspiciunii generale. Rusia care a devenit din partener strategic, rival dacă nu duşman, în opinia unei părţi a europarlamentarilor. Cu nevoia ca şi Comisia Europeană să găsească măsurile eficiente pentru a obţine respectarea regulilor jocului de către Rusia, pregătind legătura cu  Rusia democratică a viitorului, cum se notează în rezoluţie.

În mod normal, orice operaţiune de această factură, calificată de către unii europarlamentari drept “de sorginte stalinistă”, scoate Rusia din rândul ţărilor civilizate, cu care se poate discuta raţional pentru că respectă dreptul international şi propriile angajamente. Faţă de Convenţia împotriva armelor chimice, pentru apărarea drepturilor omului potrivit angajamentelor şi actelor de apartenenţă la Consiliul Europei, faţă de OSCE sau ONU, ba chiar faţă de propria Constituţie a Federaţiei Ruse, articolul 29, care menţionează libertatea de opinie şi a cuvântului. De aceea, responsabilitatea pentru aprobarea unei asemenea operaţiuni de către FSB/SVR sau GRU revine, de fapt, Preşedintelui Vladimir Putin.

Nimeni nu se îndoieşte de acest fapt. Şi totuşi, să acceptăm pentru un curs al analizei, că Vladimir Putin nu a semnat ordinul, ba nici nu a ştiut de el. Dacă, în fapt, Putin descoperă că acţiunea a fost purtată fără a mai fi întrebat sau că, printr-un concurs de împrejurări sau o interpretarea exagerată de către unii şefi de servicii sau de compartimente, care nu au mai vrut sau nu s-au obosit să-l mai deranjeze, operaţiunea a fost derulată fără acceptul său explicit? Dacă a fost forţat, pentru a acoperi acest fapt, să reacţioneze şi să nege acţiunea ca şi cum nu ar fi existat această insubordonare? Cum arată o Rusie în care un asemenea eveniment e posibil?

Corupţie şi insubordonare. Joaca civililor cu substanţe neurotoxice de tip Novichiok în Rusia lui Putin

Să mai acceptăm, pentru frumuseţea dezbaterii, că nici măcar nu e vorba despre o instituţie de stat. Iată, din nou fără a da credibilitate scenariului, să acceptăm una dintre direcţiile de prezentare a alternativelor multiple pentru dezorientarea cercetărilor şi percepţiei publice de către corifeii responsabili de  războiul informaţional rus, respectiv faptul că oligarhii din Novosibirsk - investigaţi de către Navalnîi în timpul vizitei în Siberia - au decis eliminarea sa, şi au utilizat propriile resurse pentru a procura novichiokul de la instituţiile de stat.  Ce ar însemna o Rusie în care privaţi civili – fie ei şi oligarhi apropiaţi lui Putin şi plătindu-şi obolul pentru liderul suprem – au procurat substanţa neurotoxică din zona serviciilor secrete şi au folosit-o. Cum arată o asemenea Rusie, în care statul nu mai controlează armele chimice militare?

Fireşte că ambele variante sunt ipotetice şi greu acceptabile. Suntem obişnuiţi să cunoaştem Rusia lui Putin organizată cu verticala puterii, cu răspundere strictă şi cu sancţiuni dure când ies din regulile ascultării fără crâcnire faţă de Preşedintele Putin. În cazul unui ordin venit la nivel instituţional rus inferior, vestea este una proastă pentru întreaga lume. Când asemenea arme pot fi declanşate şi utilizate fără angajarea deplină a răspunderii liderului statului rus, această formă de descentralizare a violenţei şi opraţiunilor speciale e dezastruoasă pentru perspectivele relaţiilor cu Rusia şi a oricăror acţiuni ale acestor grupuri de interese ale administraţiei statului rus şi la nivel extern, nu numai asupra unui cetăţean rus.

Cazul unei acţiuni a oligarhilor e şi mai grav. Când un civil poate să acceseze asemenea resurse de stat - altfel secrete şi ilegale potrivit regulilor internaţionale şi angajamentelor la care Rusia este parte - şi când le utilizează cu impunitate într-un asemenea caz, pentru a elimina un indezirabil care se amestecă în afacerile sale, situaţia este şi mai periculoasă pentru întreaga lume. Această situaţie, odată probată, ar însemna că nimeni nu mai e în siguranţă de jur împrejurul globului şi că atât grupuri infracţionale, oameni de afaceri sau cunoscători privaţi ai meandrelor instituţionale secrete ruse îşi pot procura, doar cu ajutorul resurselor financiare, instrumente militare sofisticate care ar trebui să se afle strict sub controlul statului rus.

Nevoia sancţiunilor excepţii şi fără excepţii ale Rusiei lui Putin

Fireşte, nimeni nu e atât de naiv să creadă că aceste variante au un grad de credibilitate acceptabil. Rusia rămâne un stat cu controale stricte ale secretelor şi armelor sale şi nu a degradat la un nivel în care cineva să-şi permită să se joace cu asemenea resurse militare chimice neurotoxice precum Novichiokul pe la spatele lui Putin. Aşa cum nici cei chemaţi să protejeze şi informaţia despre aceste otrăvuri neurotoxice, nici cei care ştiu să le manipuleze, nu pot fi atât de necunoscători ai consecinţelor şi costurilor personale şi atât de inconştienţi încât să cedeze corupţiei pentru a oferi accesul sau a utiliza această substanţă fără toate ordinele de rigoare. Însă acest exerciţiu ne arată ce înseamnă un moment de haos în Rusia pentru lumea largă, în primul rând pentru vecinii Rusiei, o depăşire a nivelului critic al corupţiei peste limite acceptabile şi mai ales tolerarea fără măsuri dure, fără intransigenţă extremă şi sancţiuni maximale a acestei situaţii.

Într-adevăr, lipsa unei reacţii extreme imediate şi pe toate dimensiunile la adresa Rusiei lui Putin antrenează şi responsabilitatea europeană, şi pe cea a democraţiilor lumii, şi pe cea a tuturor statelor democratice, cu sau fără voturi unanime la nivelul instituţiilor internaţionale formale. Şi respectarea acestor sancţiuni extreme ar trebui dusă la ultima consecinţă pentru a fi serioşi. Nu poţi transmite Rusiei lui Putin un dezacord şi respingerea fermă faţă de o acţiune de această factură doar prin declaraţii şi rezoluţii formale, nu şi prin acţiuni care să aibă impact, să fie eficiente şi să fie aplicate cu stricteţe pentru a determina revenirea rapidă a Rusiei în cadrul regulilor jocului şi la respectarea angajamentelor internaţionale.

Acţiunile pot cuprinde o gamă largă de sancţiuni. Cu blocarea activităţilor financiare, comerciale, economice şi a oricărui parteneriat şi tranzacţie neesenţială cu Rusia, cu sancţionarea completă şi izolarea pe teritoriul rus a tuturor celor implicaţi în această administraţie sau în multiplele alte acţiuni cu care a sfidat lumea, a încălcat dreptul internaţional şi propriile angajamente. În Crimeea, Donbas, Marea de Azov, strâmtoarea Kerchi, Abhazia, Osetia de Sud, Siria, Libia şi în alte locuri din lume. De la operaţiuni militare agresive de ocupaţie până la trişarea prin dopaj la Jocurile Olimpice. Pe toată linia şi cu toate resursele. Inclusiv prin blocarea Nord Stream 2 şi a comercializării bunurilor provenind din acest stat. Tocmai pentru a nu susţine financiar, în nici o formă, aventurile ordonate de Putin.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite