Contradicţie totală între Iurie Leancă şi Evghenii Şevciuk

Premierul moldovean Iurie Leancă şi Evghenii Şevciuk, liderul de la Tiraspol

Întâlnirea dintre premierul moldovean Iurie Leancă şi şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk, a durat, luni, mai bine de trei ore, dar s-a reuşit doar prelungirea unui acord privind circulaţia transportului feroviar de mărfuri pe segmentul transnistrean. Celelalte subiecte au fost discutate în contradictoriu, inclusiv la conferinţa de presă comună de la final.

Iurie Leancă a mers la Tiraspol să-l convingă pe Evghenii Şevciuk că apropierea de Uniunea Europeană va aduce doar beneficii Transnistriei. Şevciuk nu s-a lăsat însă convins. El a spus tranşant că „dacă autorităţile de la Chişinău vor semna Acordul de Liber Schimb şi cel de Asociere cu Uniunea Europeană, relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol vor avea de suferit. În opinia lui Şevciuk, documentul îi va afecta serios pe agenţii economici din stânga Nistrului”.

Jurnaliştii bruiaţi

La conferinţa de presă, Şevciuk a citit de pe foaie răspunsurile la întrebarile jurnaliştilor, care, ca de obicei, i-au fost comunicate din timp. În timpul întrevederii dintre cei doi, în sala unde aşteptau jurnaliştii a fost bruiat semnalul telefonelor WiFi, 3G, 4G şi GSM.

Orientarea pro-europeană nu a fost singurul subiect asupra căruia Iurie Leancă şi Evghenii Şevciuk au discutat în contradictoriu. Cei doi s-au contrazis şi în privinţa intenţiei Chişinăului de a instala posturi migraţionale pe Nistru, pentru a putea controla fluxul de călători şi mărfuri. Potrivit liderului de la Tiraspol, „aceste posturi vor fi un impediment pentru cetăţenii din regiunea transnistreană care circulă în baza paşapoartelor ruseşti şi ucraineşti”.

Din câte se pare, în cadrul discuţiilor dintre Leancă şi Şevciuk nici nu s-a ajuns la principalul subiect pe care premierul moldovean intenţiona să-l discute la Tiraspol – statutul regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova. La finalul discuţiilor, prim-ministrul Republicii Moldova a vorbit evaziv la acest subiect, extragerea unei concluzii fiind imposibilă.

Vor recunoaşterea Transnistriei

Şeful administraţiei transnistrene a declarat că după semnarea de către Republica Moldova şi Ucraina a Acordului de Asociere la UE, va cere recunoaşterea internaţională a Transnistriei. Ideea a fost preluată de pretinsul ministru de externe al autoproclamatei republici moldoveneşti nistrene, Nina Ştanski. Aceasta, a declarat la Moscova, la conferinţa „Cooperarea transfrontalieră în contextul integrării eurasiatice” că „Autorităţile transnistrene sunt convinse că Moscova are argumente suplimentare şi suficiente pentru a-şi revizui poziţia cu privire la statutul Transnistriei în calitate de subiect cu drept internaţional”. (...) „Summit-ul de la Vilnius oferă Federaţiei Ruse motive să asigure Transnitriei libertatea economică externă. Acest drept este stipulat în Memorandumul cu privire la principiile normalizării relaţiilor dintre Republica Moldova şi Transnistria, semnat de liderii din Republica Moldova, Ucraina, Rusia, şi Transnistria, în mai 1997”, a spus Ştanski. Potrivit ei, „Federaţia Rusă este garantul acestui acord. Iar după Vilnius, Republica Moldova şi Ucraina, de fapt, deleagă o parte din suveranitatea lor Bruxelles-ului”.

Angajament demn de Codul penal

Nina Ştanski a mers şi mai departe. Ea a spus că “Transnistria se angajează să aducă Găgăuzia şi oraşul Bălţi (unităţi teritoriale din cadrul Republicii Moldova, populate preponderant de vorbitori de limbă rusă) în spaţiul euro-asiatic. "Lansarea "Regiunii Eurasiatice Transnistria" poate demonstra vizibil avantajul integrării euroasiatice pe fundalul fenomenelor de criză inevitabile din Ucraina şi Moldova, după constituirea de către acestea a zonelor de liber schimb cu UE. Transnistria poate deveni un platou pentru promovarea forţei Rusiei în Găgăuzia, la Bălţi sau în alte raioane ale Moldovei”, a menţionat Ştanski.

Articol semnat de Vitalie Călugăreanu

Materialul a apărut pentru prima dată pe dw.de.