Consiliul European ne strânge cu uşa: trebuie să reducem deficitul bugetar până în 2030

0
0
Publicat:

Adică în 5 ani, nu în 7, cum şi-a propus guvernul. Este adevărat că există un acord cu Comisia Europeană  pentru reducerea deficitului bugetar în 7 ani, dar nu e clar care recomandare e mai importantă.

FOTO Pixabay
FOTO Pixabay

Pentru România, recomandarea Consiliului European este următoarea:

România ar trebui să se asigure că rata de creștere nominală a cheltuielilor nete nu depășește 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030.

Adică să dăm afară personal bugetar, nici gând să  creştem salariile bugetare şi pensiile.

Kelemen Hunor, care prin ministrul Finanţelor Publice, Barna Tánczos, ştie cel mai bine situaţia bugetului spune următoarele:

„Am preluat (ministerul Finanţelor) într-o situație extrem de dificilă, nu puteți să vă închipuiți în ce hal e bugetul și cum trebuie să facem o echilibristică să putem plăti toate obligațiile statului. Salariile și pensiile sunt pe primul loc, dar în fiecare săptămână plătim un miliard de lei dobânzi, 51 de miliarde de lei în 2025 doar dobânzi. În 2026 vor fi 60 de miliarde de lei dobânzi. Suntem într-o situație foarte dificilă, trebuie să găsim o reformă structurală și trebuie să punem lucrurile în ordine în această țară. Ministerul de Finanțe are o responsabilitate în plus, dar deciziile sunt luate în coaliție, nu decide singur Tanczos, cum nu a decis singur Boloș”.

Din alte surse, de la economişti independenţi, am aflat că România va plăti în viitorii 7 ani doar dobânzi circa 500 miliarde lei, cât toate autostrăzile din România.

Pe 24 ianuarie vom avea o evaluare a ratingului de ţară de la agenţia Standard & Poor's, o evaluare neobişnuită,  în afara celor două anuale, în aprilie şi octombrie. Cum ne va plasa agenţia, nu ştim acum. Ştim doar că suntem pe ultimul loc înaintea situaţiei de „junk”, când investitorii vor înceta să mai acorde împrumuturi României.

Ce se va întâmpla cu bugetul pe 2025 daca agentia Standard & Poor's ne descalifică? Probabil va trebui reluat de la zero!

Deja România se împrumută la cea mai mare dobândă din UE, 8%, de asemeni o dovadă a reducerii încrederii investitorilor în capacitatea României de a returna creditele.

Când Bolojan încearcă să reducă personalul Senatului, cu 200 de salariaţi, este huiduit şi trimis de unde a venit,  la Oradea, şi asta în cursul unei conferinţe de presă pe care a întrerupt-o. Nici la nivelul Senatului, unde se presupune că sunt oameni cu studii superioare nu se înţelege situaţia în care se află bugetul României. La ce să te aştepţi de la restul populaţiei!

Bugetul României pe 2025

Ar trebui să fie gata într-o săptămână, discutat în coaliţie şi apoi supus spre aprobare parlamentului.

Important este ca ministrul Barna să fie realist, să nu plece cu venituri prognozate cai verzi pe pereţi. Deja se ştie că se porneşte cu o prognoză de creştere economică a României de 2,5%, ceea ce este un vis frumos, dar nerealizabil în contextul actual. Nu se ştie dacă va porni un război comercial iscat de Trump, cât vom aloca apărării, care va fi piaţa economică şi comercială europeană  și cât va afecta și țara noastră.

Dacă aş fi în locul lui Barna, aş porni cu venituri prudente, măcar să avem surplusuri la venituri în decursul anului 2025.

S-a zvonit că premierul Ciolacu colindă ministerele să le impună reducerea cheltuielilor. Nu s-a mai auzit nimic de această iniţiativă, mai ales că miniştrii, printre care Daniel David de la Educaţie, aşteaptă bani mai mulţi comparativ cu 2024. De unde bani mai mulţi, nu ştie nimeni să răspundă.

Există o comisie condusă de Ciolacu şi Bolojan, pornită să găsească de unde se fac tăieri ale cheltuielilor ministerelor. Nu se știe la ce concluzii a ajuns, și dacă mai face reduceri.

Cel mai probabil, bugetul prezentat de ministrul Fimantelor va avea sume alocate mai mici decât în anul trecut, indicaţia pentru ordonatorii principali de credite fiind: descurcaţi-vă!

Vom vedea şi parlamentul ce buget va aproba,  dacă se propun creşteri pe anumite sectoare trebuie să se indice şi sursa banilor, conform legilor în vigoare.

Cum am ajuns aici?

Prin dezmăţul bugetar practicat în ultimii 3 ani de PSD şi PNL, de echipa „Nicu şi Marcel”. PNL nu s-a opus în coaliţie la aruncarea banilor împrumutaţi în stânga şi dreapta, Iohannis a avut încredere în experienţa de „covrigar” a lui Ciolacu, nimeni din conducerea statului nu s-a uitat la ce spun specialiştii independenţi, Consliului Fiscal şi alte instituţii cu expertiză. Nici la avertismentele venite de la Comisia Europeană. Toţi şefii erau preocupaţi de soarta clientelei de partid, să-i dea posturi cu salarii grase de la bugetul de stat şi alocări de la buget pentru contracte cu spăgi grase.

Acum suntem într-o situaţie extrem de dificilă, în care trebuie luate măsuri drastice în cheltuielile bugetare, tăieri cu barda, altfel nu se poate.

Riscul cel mare, dacă nu se iau astfel de măsuri, este să ne trezim în scenariul din 2010, când România devenise nefinanțabilă şi risca să nu mai plătească pensii şi salarii bugetare. Başca evenimentele internaţionale, venite de la războiul din Ucraina, de la Trump, care să dea peste cap şi proiectul de buget „amărât”,  adoptat în parlamentul României!

Când nu ai cap, vai de situaţia bugetară!

Opinii

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite