Cine minte?

Lună de lună, săptămână de săptămână, chiar zi după zi, vin din partea înalților reprezentanți ai instituțiilor europene, din partea șefilor de stat și guverne, promisiuni solemne și categorice că vor interzice importurile de petrol și gaze din Rusia, că Moscova va fi sancționată cumplit de dur și asta va reprezenta lovitura finală împotriva mașinii de război folosită de Putin.

FOTO Shutterstock

Iar mesajul acesta, pentru noi cetățenii europeni, nu putea să însemne decât un singur lucru: exista, există și va exista o decizie comună, aplicată ca atare de toate Statele Membre care, în spiritul unității de monolit care caracterizează funcționarea UE, ar accept totodată și costurile economice și sociale ale deciziei luată pe criterii politice. Ok, veți spune, suntem solidari și, în final, vom vedea că a meritat să fie plătit prețul scump al libertății!

Dar toți aplică aceste decizii sau numai unii sunt proști și se conformează automat, din prima secundă, anunțurilor respective pe care le transformă în directive naționale aplicabile imediat și alții, țările din UE cu economii puternice, se consideră dezlegate de obligațiuni și joacă în altă ligă, un altfel de partidă și cu altfel de reguli, complet diferite, întru beneficiul cetățenilor lor?

Răspunsul îl putem găsi în rapoartele agregate pentru ultimele două luni din acest an.

Pentru luna martie, să alegem analiza celor de la BNE https://www.intellinews.com/europe-bought-more-russian-lng-in-march-than-at-any-point-in-history-the-same-week-it-banned-imports-440120/ care anunță din titlu că „în luna martie, Europa a cumpărat mai mult gaz lichefiat rusesc decât a făcut-o vreodată în istorie, exact în săptămâna în care a interzis importurile” , asta însemnând o creștere cu 20% față de luna februarie 2026 și cu 30-40% față de aceeași perioadă a anului trecut. Iar în februarie, notează aceeași sursă, totalitatea exporturilor rusești prin conducta Yamal au fost destinate Uniunii Europene, 21 de cargouri totalizând 1.543,347 tone. Concluzia: „Europa rămâne dependentă de gazul din Rusia în ciuda retoricii care vine de la Bruxelles”...

Situația continuă, iar valorile și profiturile cresc: grupul Urgewalding estimează că în primele patru luni ale anului 2026 Statele Membre din UE au importat gaz lichefiat rusesc prin conducta Yamal în valoare de 3,88 miliarde Euro, adică 91 de cargouri care reprezintă aproximativ 98% din cantitatea de gaz tranzitată prin conducta Yamal, rușii efectuând exporturile cu micuța flotă de 7 tancuri petroliere spărgătoare de gheață în stare să navigheze în zona arctică.

Cum este posibil? Răspunsul este simplu: există contractele pe termen lung încheiate de unele State Membre cu Rusia, iar acest tip de contacte au fost excluse din arhitectura sancțiunilor https://www.intellinews.com/europe-s-russian-arctic-lng-imports-from-yamal-hit-record-high-in-first-four-months-of-2026-441262/?source=iraq .

Context în care, chiar dacă nu este în obiceiul unei case mici și populate cu atâția băieți deștepți, decizia politica din România ar trebui să fie coerentă cu interesele naționale și să fixeze prioritățile reale după ce prezintă public sursele contractate pe termen scurt, mediu și lung pentru asigurarea pieței locale. Și cine le-a semnat. Desecretizând documentele. Ații o fac și, cum vedeți, se discută deschis despre situația dramatică actuală.

Ai noștri de ce se ascund în continuare? Până la urmă, cine minte și de ce?