China pariează pe UE! China la zi
0În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea din limba chineză a unui articol realizat de publicația The Paper, în care este analizată situația relațiilor diplomatice dintre China și Uniunea Europeană, care împlinesc anul acesta 50 de ani. Autorul articolului este Long Jing, director adjunct al Centrului pentru Studii Europene în cadrul Institutului de Studii Internaționale din Shanghai.
Conform publicației Euroactiv, după întemeierea noii Comisii Europene, în timpul vizitei în China a Comisarului european pentru comerț, Maroš Šefčovič, acesta a discutat împreună cu vicepremierul He Lifeng, cu ministrul comerțului Wang Wentao și cu ministrul vamal Sun Meijung, reechilibrarea relațiilor comerciale și de investiții dintre China și Uniunea Europeană. Printre temele de discuție ale celor două părți se numără subiectul legat de impunerea de taxe pentru vehiculele electrice din China, asigurarea unei concurențe juste pentru întreprinderile chineze pe piața din Europa, precum și problemele de acces pe piață impuse de UE. Această vizită poate sugera o schimbare a politicii Europei față de China. Partea chineză a declarat că dorește să colaboreze cu Uniunea Europeană pentru a consolida dialogul și schimburile, pentru a gestiona în mod corespunzător diferențele comerciale și economice și pentru a promova o dezvoltare „sănătoasă și stabilă” a relațiilor economice și comerciale.
Poziția UE față de China s-a schimbat drastic în ultimii ani, datorită tensiunilor comerciale, de securitate și alinierii geopolitice. Totuși, putem observa anul acesta un prim pas făcut de China pentru o apropiere între cele două părți, atunci când ministrul de externe Wang Yi, a încurajat Europa să își regândească relațiile cu China în cadrul Conferinței de securitate de la Munchen de la mijlocul lunii februarie. Acestă invitație la o colaborare mai strânsă între cele două părți vine și în contextul politicii imprevizibile a președintelui american Donald Trump.
Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:
(Nota editorului) Acest articol reprezintă cel de-al 56-lea articol din rubrica „Camera de observație a Europei” lansată de Institutul pentru studii europene din Shanghai în colaborare cu „Diplomatic Scholars” din cadrul publicației The Paper (www.thepaper.cn). Recent, Centrul pentru relații chino-europene al Institutului de Studii Internaționale al Universității Fudan și Institutul pentru studii europene din Shanghai au organizat împreună o conferință de presă pentru lansarea „Raportului privind politica europeană față de China (2024)” și a raportului „Marile puteri și politicile regionale ale UE (2024)”, precum și un seminar privind relațiile dintre China și Europa.
În cadrul raportul de politică europeană privind China se susține că revenirea lui Trump la Casa Albă a determinat Europa să caute autonomie strategică, ceea ce ar putea contribui la atenuarea tensiunilor dintre China și Europa. În 2025, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și Uniunea Europeană, cele două părți ar putea avea ocazia să aprofundeze cooperarea în domenii precum schimbările climatice și multilateralismul. Marile puteri și politica regională a UE subliniază că revenirea lui Trump la putere ar putea exacerba fricțiunile în cadrul alianței transatlantice, determinând UE să își extindă în continuare diplomația diversificată.
Pe 6 mai, președintele Xi Jinping a făcut schimb de mesaje de felicitare cu președintele Consiliului European Costa și cu Președinta Comisiei Europene Von der Leyen, pentru a sărbători cu căldură aniversarea a 50 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și Uniunea Europeană. De atunci, China și UE au intrat într-o perioadă de interacțiune frecventă, cu o recepție la Beijing pentru a sărbători cea de-a 50-a aniversare a stabilirii relațiilor diplomatice dintre China și UE, o recepție la Misiunea Chinei pe lângă UE și un forum organizat la Beijing de Delegația UE în China. În acest an, China și UE vor avea, de asemenea, o serie de puncte pe agendă importante: Summitul UE-China care va avea loc în iulie; dialoguri la nivel înalt între cele două părți pe teme de strategie, economie și comerț, energie verde și digital; și 4 recepții la nivel înalt pentru a sărbători stabilirea relațiilor diplomatice.
În 2024, UE și țările europene au fost ocupate cu alegeri interne, recesiuni economice și conflictul dintre Rusia și Ucraina. Relațiile China-UE au tins să se îmblânzească, dar există și o lipsă de cooperare strategică majoră. În atmosfera sărbătoririi a 50 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice în acest an, care sunt oportunitățile cheie pentru extinderea și aprofundarea cooperării Chinei și Europei? Lucrarea prezentă (www.thepaper.cn) a primit autorizația să publice o selecție de capitole din cele două rapoarte pentru a răspunde la această întrebare. Textul integral al celor două rapoarte poate fi descărcat făcând clic pe linkul de la sfârșitul articolului.
În comparație cu anul precedent, strategia UE pentru China în 2024 arată o tendință de reducere a interacțiunilor la nivel înalt, escaladarea fricțiunilor comerciale și progrese frecvente, dar lente, în negocieri. Acest lucru este deosebit de vizibil la nivelul UE în comparație cu interacțiunile diplomatice frecvente și aprinse dintre statele membre ale UE și China. Pe de o parte, tonul strategiei precedente a Comisiei Europene condusă de von der Leyen pentru China care s-a concentrat pe prevenire și limitare, nu s-a diminuat în ultimul an al mandatului său. Decizia finală de a impune taxe compensatorii asupra vehiculelor electrice chinezești caracterizează acest ton. Noul Parlament European, care este în funcție de doar jumătate de an, continuă traseul precedent, iar poziția sa de distorsiuni grave, acuzații nefondate și interferențe grosolane în probleme legate de China rămâne aceeași.
Pe de altă parte, șefii de guvern a mai multor state membre UE, inclusiv Țările de Jos, Germania, Italia, Spania, Polonia, Ungaria, Slovacia și Finlanda, au vizitat China unul după altul, iar întâlnirile bilaterale au avut rezultate fructuoase. Relațiile China-Uniunea Europeană arată un ritm de „dezvoltare cu mai multe viteze” la diferite niveluri. În 2025, președintele american Trump va păși din nou în centrul scenei politice internaționale, cu perspective imprevizibile pentru economia mondială, relațiile dintre marile puteri și conflicte regionale. Pe fundalul unei ere pline de incertitudini, strategia UE față de China se poate să ,,aibă un început lent, însă să se dezvolte rapid” în acest an istoric și important al celei de-a 50-a aniversări de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și UE.
1. Principalele caracteristici ale strategiei UE pentru China în 2024
În primul rând, interacțiunile la nivel înalt au scăzut. În 2024, Summitul anual al liderilor dintre China și Uniunea Europeană nu a avut loc. În același timp, liderul Chinei, președintele Xi Jinping, nu s-a întâlnit cu președintele Consiliului European, Michel, în nicio ocazie internațională multilaterală, iar întâlnirea sa cu Președinta Comisiei Europene, von der Leyen, a fost realizată doar prin intermediul unei reuniuni tripartite a liderilor chinezi, francezi și europeni invitați în timpul vizitei sale în Franța. Cu alte cuvinte, în 2024 nu a fost inițiată nicio întâlnire bilaterală între liderii de vârf chinezi și liderii de vârf ai UE, în contrast puternic cu numeroasele întâlniri care au avut loc între cele două părți, atât multilateral, cât și bilateral, în 2023.
În al doilea rând, fricțiunile economice și comerciale continuă să escaladeze, cu progrese frecvente, dar lente în negocieri. Impunerea de tarife UE pentru vehiculele electrice chinezești a fost planificată de mult timp. Pe 4 octombrie 2023, Comisia Europeană a lansat o anchetă compensatorie privind importurile de vehicule electrice din China. La 17 iulie 2024, Comisia Europeană a organizat prima rundă de voturi consultative fără caracter obligatoriu privind propunerea de impunere a tarifelor. La 4 octombrie 2024, UE a votat pentru finalizarea unei taxe compensatorii de până la 45 % pe o perioadă de cinci ani pentru vehiculele electrice chinezești. Fricțiuniile dintre cele două părți în domeniul comerțului și al investițiilor nu se limitează la domeniul vehiculelor electrice.
Foto: Pe 10 aprilie 2025, în Lianyungang, Jiangsu, la baza de cooperare logistică China-Kazahstan (Lianyungang), mașini mari încarcă containere pe China-Europe Express.
La 10 iulie 2024, Ministerul Comerțului, la cererea Camerei de Comerț din China pentru import și export de mașini și produse electronice, a decis să efectueze o anchetă privind barierele comerciale și investiționale cu privire la practicile relevante adoptate de UE în investigarea întreprinderilor chineze în temeiul Regulamentului privind subvențiile străine (FSR) și al normelor sale de implementare. Investigația arată că ancheta FSR a Uniunii Europene a cauzat pierderi economice directe și indirecte întreprinderilor chineze. Printre acestea, proiectele de licitație pe care companiile chineze au fost forțate să le abandoneze valorau aproximativ 7,6 miliarde RMB, în timp ce alte proiecte afectate valorau mai mult de 8 miliarde RMB. În plus, pierderile de obligațiuni de licitație, costurile de compensare și costurile suplimentare de conformitate suferite de companiile relevante din cauza investigației FSR au însumat mai mult de 100 de milioane RMB.
Ca urmare, în ianuarie 2025, Ministerul Comerțului a stabilit că practicile UE constituie o barieră în calea comerțului și a investițiilor. În plus, China a impus, de asemenea, măsuri antidumping provizorii asupra coniacului din UE și a inițiat anchete antidumping și compensatorii privind carnea de porc, subprodusele de porc și produsele lactate din UE în 2024.
În timp ce fricțiunile economice și comerciale dintre China și Uniunea Europeană au crescut, oficialii din departamentele relevante din China și UE au menținut consultări și negocieri neîntrerupte cu echipele tehnice, însă progresul a fost lent. De exemplu, înainte de votul oficial final al UE, ministrul chinez al comerțului, Wang Wentao, a vizitat sediul UE la jumătatea lunii septembrie 2024 pentru a purta consultări cuprinzătoare, aprofundate și constructive cu vicepreședintele executiv al Comisiei Europene și comisarul pentru comerț Valdis Dombrovskis cu privire la cazul de subvenție compensatorie al Uniunii Europene împotriva vehiculelor electrice din China. Ulterior, echipele tehnice ale ambelor părți au purtat consultări intensive cu privire la planul de angajament de preț. Cu toate acestea, în ciuda progreselor pozitive înregistrate în anumite domenii, există în continuare diferențe majore în ceea ce privește aspecte de interes major pentru industriile chineză și europeană. După ce UE a votat în cele din urmă să impună tarife în octombrie anul trecut, a spus că va continua să lucreze cu China pentru a găsi o soluție alternativă compatibilă cu OMC.
Pe 25 octombrie 2024, Wang Wentao a fost invitat la o discuție video cu Dombrovskis, pentru a clarifica faptul că angajamentul de preț va continua să fie soluția pentru acest caz și a lansat imediat următoarea fază a consultărilor; între 2 și 7 noiembrie, echipele tehnice China-UE au mai susținut alte cinci runde de consultări la Beijing pentru a efectua schimburi aprofundate cu privire la specificul propunerii de angajament de preț în cazul taxei compensatorii a UE asupra vehiculelor electrice din China, iar cele două părți au convenit să continue să se consulte prin video sau prin alte mijloace de consultare. Judecând după comunicatele de presă emise de ambele părți, diferențele dintre cele două părți sunt încă semnificative, iar o soluție acceptabilă pentru ambele părți este încă departe de a fi găsită.
În plus, narațiunea Uniunii Europene despre China ca „susținător al Rusiei” în conflictul dintre Rusia și Ucraina s-a intensificat și s-a tradus în sancțiuni concrete, care au devenit o altă cauză majoră a deteriorării relațiilor China-UE. La 24 iunie 2024, UE a anunțat cea de-a 14-a rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, care a inclus 61 de companii, inclusiv 19 companii chineze. UE a susținut că aceste companii „sprijină complexul militar-industrial rus” prin vânzarea către Rusia de produse și tehnologii care ar putea fi utilizate pentru „consolidarea sectorului de apărare și securitate al Rusiei”; pe 16 decembrie, UE a anunțat a 15-a rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, incluzând pentru prima dată pe lista „sancțiunilor cuprinzătoare” patru societăți chineze și o persoană fizică care furnizează drone și componente microelectronice rusești.
În plus, este posibil ca noul Parlament European să continue politica anterioară față de China, adăugând tot felul de presiuni relațiilor China-UE în doar jumătate de an. Cel de-al 10-lea Parlament European, aflat la putere de numai șase luni, a adoptat deja o serie de rezoluții legate de China, demarând o serie de acte de interferență grosieră în afacerile interne suverane ale Chinei și deteriorând relațiile chino-europene. După formarea noului Parlament European, Delegația pentru relațiile cu China (D-CN) și-a ținut ședința inaugurală la 3 octombrie 2024 și a ales președintele, vicepreședinții și membrii grupului de lucru al Delegației. La 10 octombrie 2024, Parlamentul European a adoptat o rezoluție de urgență urgență prin care acuza guvernul chinez de „încălcări ale drepturilor omului” în Xinjiang, Tibet, Hong Kong, Macao și China continentală și solicita să „ia măsuri pentru a proteja drepturile omului în China” și să adopte mai multe sancțiuni. La 24 octombrie 2024, Parlamentul European a adoptat o rezoluție cu privire la Taiwan, care denaturează în mod răuvoitor Rezoluția 2758 a ONU, acuzând China de provocări militare continue în jurul strâmtorii Taiwan și exprimându-și îngrijorarea cu privire la neparticiparea Taiwanului la organizațiile internaționale; la 28 noiembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție eronată cu privire la Hong Kong, intervenind în mod flagrant în securitate națională a Hong Kong-ului, denigrând legislația și reglementările privind securitatea națională a Hong Kong-ului, denigrând statul de drept și situația drepturilor omului din Hong Kong, solicitând sancțiuni și represiune împotriva Hong Kong-ului și amenințând cu abolirea tratamentului tarifar special al Hong Kong-ului; pe 17 decembrie, Parlamentul European a inițiat o discuție despre modul în care rețelele de socializare precum TikTok răspândesc informații false care amenință suveranitatea electorală a Europei.
Foto: Pe 5 iunie 2024, în portul de transport internațional din China de Est din districtul Jindong, orașul Jinhua, provincia Zhejiang, personalul vamal supraveghează containerele China-Europa Express în zona de supraveghere vamală.
2. Principalii factori care au influențat strategia UE față de China în 2024
Un principal motiv pentru reducerea contactelor la nivel înalt îl reprezintă concentrarea Uniunii Europene pe alegerile pentru noua conducere. Anul 2024 poate fi considerat un an electoral pentru Europa. Alegerile pentru noul Parlament European au avut loc la începutul lunii iunie, iar pe baza rezultatelor acestora au fost ulterior nominalizați noul președinte al Comisiei Europene și membrii acesteia, care au primit aprobarea Parlamentului. De la anunțul președintei în exercițiu, Ursula von der Leyen, din 19 februarie 2024, privind intenția de a candida pentru un al doilea mandat de cinci ani, până la începutul alegerilor pe 6 iunie și apoi până la preluarea oficială a funcției de către noua Comisie Europeană pe 1 decembrie, Uniunea Europeană s-a aflat într-un proces continuu de pregătire electorală și de numiri instituționale. În special von der Leyen, candidată pentru un nou mandat, a lipsit de la numeroase reuniuni multilaterale internaționale importante, inclusiv de la summitul NATO de la Washington din 2024, pentru a se dedica campaniei. Oficialii europeni au recunoscut că aceasta este principala cauză pentru care, în 2024, nu a avut loc cea de-a 25-a reuniune la nivel înalt UE-China.
Un al doilea motiv îl reprezintă îngrijorările legate de viitorul relațiilor transatlantice și de evoluția conflictelor regionale care au distras în mod semnificativ atenția UE de la strategia față de China. Alegerile prezidențiale din SUA, programate pentru noiembrie 2024, au reprezentat un factor de tensiune major pentru aliații europeni. Pentru a preveni eventualele schimbări de politică în cazul realegerii lui Donald Trump, schimbări care ar putea afecta profund relațiile transatlantice, arhitectura de securitate europeană și perspectivele conflictului ruso-ucrainean, Uniunea Europeană a făcut din sprijinul acordat Ucrainei o prioritate absolută în domeniul afacerilor externe pe tot parcursul anului. De exemplu, în februarie 2024, în cadrul unui summit de urgență al liderilor europeni, UE a reușit cu dificultate să convingă Ungaria să aprobe un pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, valabil pentru următorii patru ani. Totodată, prin vocea președintelui Consiliului European, Charles Michel, UE a făcut apel la Congresul american să aprobe cât mai curând ajutorul pentru Ucraina. În aprilie, după ce Congresul SUA a adoptat, în cele din urmă, un pachet suplimentar de 61 de miliarde de dolari pentru sprijinirea Ucrainei, între Europa și SUA s-a declanșat o dezbatere privind posibilitatea confiscării activelor externe ale Rusiei pentru a „subvenționa” reconstrucția Ucrainei. În cele din urmă, s-a decis ca dobânzile generate de activele rusești înghețate să fie utilizate drept garanție pentru acordarea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari către Ucraina.
La data de 27 iunie 2024, Uniunea Europeană și Ucraina au semnat un Acord comun de securitate, prin care UE s-a angajat să sprijine Ucraina în nouă domenii, inclusiv în livrarea de armament și instruirea militară. Pe parcursul anului 2024, Uniunea Europeană a impus Rusiei cel de-al 13-lea, 14-lea și 15-lea pachet de sancțiuni și a luat, în mod excepțional, decizia de a transfera Ucrainei veniturile generate de activele rusești înghețate în străinătate.
Totodată, conflictul ruso-ucrainean continuă să reprezinte una dintre cauzele profunde ale deteriorării percepției UE față de China și ale înrăutățirii constante a atitudinii europene față de aceasta. În 2024, războiul a intrat în al treilea an, menținând un caracter de uzură și un blocaj profund pe front. În fața dilemei unei confruntări pe care „nu o pot câștiga, dar nici opri”, unele state membre ale UE și țări occidentale au început să manifeste o tendință de a transforma China într-un „țap ispășitor”.
De pildă, fosta prim-ministră a Estoniei, Kaja Kallas, numită Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, a declarat, în cadrul audierilor din Parlamentul European, că dorește ca China să „plătească un preț mai mare” pentru presupusul sprijin acordat Rusiei, mergând până la a amenința cu sancțiuni. O astfel de atitudine contribuie la accentuarea distanțării în relațiile chino-europene.
În plus, consensul puternic format în cadrul Uniunii Europene și al principalelor sale state membre cu privire la declinul competitivității Europei reprezintă un alt factor intern care alimentează atitudinea de precauție și de restricționare tot mai accentuată față de China. În septembrie 2024, Comisia Europeană a publicat oficial raportul de cercetare intitulat „Viitorul competitivității Europei”, elaborat la solicitarea sa de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi.
Ulterior, în data de 27 noiembrie 2024, președinta realeasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, în discursul său din fața Parlamentului European, lansarea inițiativei „Busola pentru competitivitate” (Competitiveness Compass), construită în jurul celor trei piloni principali evidențiați în raportul Draghi.
Ascensiunea constantă a Chinei în ceea ce privește capacitatea de producție de înaltă calitate și nivelul tehnologic reprezintă unul dintre principalii factori care au determinat Uniunea Europeană și marile sale state membre să conștientizeze declinul competitivității proprii. În acest context, China a devenit, în mod firesc, unul dintre principalii „adversari strategici” vizați de noua strategie a UE de creștere a competitivității, centrată pe inițiativa „Busola pentru competitivitate” (Competitiveness Compass). Comparativ cu politicile industriale ale UE, adesea controversate, măsurile de limitare a accesului produselor chineze, în special al vehiculelor electrice, pe piața europeană sub pretextul „antidumpingului” și al „subvențiilor nejustificate” par, pe termen scurt, mai eficiente în protejarea industriilor tradiționale și emergente din Europa. Totuși, aceste măsuri sunt, fără îndoială, extrem de defavorabile pentru relațiile economice și comerciale dintre China și UE, pentru cooperarea științifică și tehnologică, precum și pentru schimburile culturale.
3. Perspectivele strategiei UE față de China în 2025：
Anul 2025 marchează un moment important: împlinirea a 50 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre China și Uniunea Europeană, dar și revenirea lui Donald Trump la președinția SUA, cu o schimbare semnificativă a politicii interne și externe americane, cu impact profund asupra ordinii internaționale. În acest context, rămâne de văzut dacă Uniunea Europeană va reuși să valorifice acest reper temporal important pentru a-și ajusta direcția și tonul strategiei față de China, transformând această relație bilaterală esențială într-un model de cooperare între mari puteri bazat pe beneficii reciproce, și, mai mult decât atât, într-o forță comună pe scena internațională împotriva unilateralismului și naționalismului îngust.
În primul rând, revenirea puternică a unilateralismului și a naționalismului american ar putea determina Uniunea Europeană să își revizuiască poziția față de China, adoptând o atitudine mai moderată și orientată spre cooperare. În cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, desfășurat la 20 ianuarie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat China de 14 ori în discursul său și a subliniat că „este esențial să avem un dialog constructiv cu China și să găsim soluții care să servească intereselor noastre comune”. De asemenea, a declarat că 2025 reprezintă „o oportunitate pentru a aprofunda relațiile cu China și, acolo unde este posibil, chiar pentru a extinde relațiile noastre comerciale și de investiții”.
Aceste declarații, făcute chiar în ziua învestirii lui Donald Trump, au fost interpretate ca un semnal pozitiv privind o posibilă relaxare a strategiei europene față de China. Totuși, trebuie menționat că inițiativa „Busola pentru competitivitate”, lansată de UE la începutul anului 2025, ar putea ascunde sub deviza „creșterii competitivității” un veritabil demers protecționist, cu potențial efect negativ asupra relațiilor economice și investiționale dintre China și Uniunea Europeană.
În al doilea rând, schimbarea perspectivei asupra conflictului ruso-ucrainean, determinată de revenirea lui Trump la putere, exercită o influență complexă și subtilă asupra relațiilor dintre China și Uniunea Europeană. Pe termen scurt, solicitările UE ca partea chineză să se implice activ în soluționarea politică a crizei din Ucraina au crescut semnificativ. Uniunea Europeană este în special îngrijorată de posibilitatea ca Statele Unite și Rusia să poarte negocieri directe, ocolind Europa, și să ajungă la o înțelegere politică dezavantajoasă pentru aceasta. În acest context, Bruxellesul își pune speranțele în consolidarea relațiilor cu China, pentru a-și menține dreptul la informare, participare și decizie.
Pe termen mediu și lung, necesitatea implicării Chinei în procesul de reconstrucție postbelică a Ucrainei este de la sine înțeleasă. În cadrul Conferinței internaționale pentru reconstrucția Ucrainei, desfășurată pe 4 iulie 2024, premierul ucrainean Denis Șmîhal a declarat că pierderile directe de infrastructură ale Ucrainei depășesc 100 de miliarde de dolari. Per ansamblu, Ucraina are nevoie de aproximativ 750 de miliarde de dolari pentru reconstrucție, echivalentul a circa 50.300 de miliarde de yuani. Un plan de o asemenea amploare privind redresarea economică și reconstrucția Ucrainei nu poate evita sprijinul Chinei.
Este de remarcat că, în cadrul summitului UE, Balcanii de Vest din decembrie 2024, liderii europeni au decis să excludă orice critică la adresa Chinei din declarația finală, direcționând în schimb acuzațiile doar către Iran și Coreea de Nord, un semnal clar al unei atenuări a tonului în ceea ce privește criticile adresate Chinei în contextul conflictului ruso-ucrainean.
În plus, schimbările produse în guvernanța globală sub „Trump 2.0” vor oferi condiții favorabile pentru ca China și Uniunea Europeană să coopereze în promovarea multilateralismului internațional. La începutul noului mandat, Trump a anunțat retragerea din Organizația Mondială a Sănătății, relansând valul de „retragere din organizații internaționale”, ceea ce va genera un deficit financiar major în cadrul mecanismelor multilaterale și va constrânge Uniunea Europeană și statele sale membre să își asume responsabilități internaționale sporite.
Totodată, administrația Trump susține dezvoltarea și utilizarea surselor tradiționale de energie, precum petrolul și gazele naturale, ceea ce va încetini semnificativ eforturile globale de combatere a schimbărilor climatice și va face dificilă atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor. Această evoluție subminează ambiția Uniunii Europene de a juca un rol de lider internațional în domeniul schimbărilor climatice.
În acest context, devine tot mai urgentă cooperarea dintre UE și China pe scena internațională pentru apărarea multilateralismului, abordarea problematicii climatice și promovarea stabilirii de standarde globale în domeniile economiei verzi, digitalizării și inteligenței artificiale. Această colaborare va crea noi oportunități pentru relațiile China–UE și ar putea, totodată, facilita negocierile în domenii unde persistă divergențe.
Note:
Cele două rapoarte menționate în nota editorului:
Sursa: aici.
Material realizat de Paula Toma și de Diana Ghinea, cercetătoare la Centrul de Studii Sino-Ruse din cadrul FUMN „Mircea Malița”.
Se încarcă comentariile...
