Ce urmează în politica românească după alegerile din 9 iunie

România străbate o perioadă dificilă din cauza dezechilibrelor majore: deficit bugetar enorm, neacceptat de tratatele UE şi datoria externă care se rostogoleşte an de an, ca un bulgăre de zăpadă şi creşte la cote ameninţătoare. Guvernarea PSD-PNL nu este capabilă să reducă cheltuielile de funcţionare a statului, fapt ce ne va costa relaţia financiară cu UE şi încrederea creditorilor în capacitatea României de a returna creditele şi dobânzile la credite.

Alegerile locale

La Bucureşti este aproape sigur că va câştiga Nicușor Dan, susţinut de ADU, Alianţa Dreapa Unită. Mai ales că este de presupus că şi mulţi membri sau susţinători ai PNL vor vota cu Nicușor Dan, în temeiul votului util. Sebastian Burduja nu are nicio şansă să câştige, aşa că majoritatea  alegătorilor nu-şi vor irosi voturile pe el.

Cum numărul voturilor pentru Nicușor Dan este foarte mare, al doilea după numărul voturilor preşedintelui, victoria sa se răsfrânge şi în şansele ADU de a obţine voturi la europarlamentare.

În restul ţării, organizaţiile locale ale PNL, cel puţin, pot face alianţe în Consiliile Locale şi Judeţene cu cine doresc, exceptând AUR şi SOS. O disoluţie a autorităţii actualei Coaliţii de guvernare.

Interesant va fi să aflăm dacă în oraşele mari conduse de actuali membri USR se vor produce schimbări, sau tot actualii primari vor câştiga încă un mandat.

Alegerile europarlamentare

În opinia mea, liste comune PSD-PNL reprezintă o greşeală majoră a Coaliţiei. Pentru că alegătorii nu votează cum li se dictează de la centru, iar în cazul listelor separate pentru PSD şi PNL suma voturilor obţinute de cele două partide ar fi fost mare decât scorul pe liste comune. Sunt foarte mulţi alegători de la PNL şi PSD care n-au agreat şi nu văd cu ochi buni coaliţia stânga-dreapta, PSD-PNL, şi nu vor vota listele comune. Cum să dea votul „duşmanilor” din politica ultimilor 30 de ani!

Unii alegători PNL îşi vor da votul celor de la ADU, care reprezintă acum dreapta autentică. Conducerea PNL, Nicolae Ciucă, n-au reuşit să ţină în frâu „dezmăţul” bugetar al lui Ciolacu, care i-a şi avertizat pe PNL-isti că actele guvernului nu se decid în Coaliţia de guvernare.

Alegătorii de stânga, din PSD şi alţii, nu vor putea vota liste ce conţin liberali, pe care şi ei îi consideră „duşmani” politici. Posibil să nu voteze aceste liste, sau să voteze AUR.

Profitând şi de avansul pe care îl are candidatul la Bucureşti, Nicușor Dan, susţinut de ADU şi de gafa comisă de PSD,  de a-l eticheta pe Nicușor Dan drept agent al securităţii comuniste, cu dovezi măsluite, este de presupus că ADU va întrece la europarlamentare actualele scoruri avansate de sondajele de opinie. Iar PSD-PNL se vor mulţumi cu un scor „comasat” de sub 35%.

Alegerile prezidenţiale

Scorurile de la alegerile locale şi europarlamentare nu vor uşura sarcina Coaliţiei PSD-PNL de a-şi găsi un candidat comun la alegerile prezidenţiale. Aproape sigur  cele două partide din Coaliţie vor avea candidaţi diferiţi,  Ciucă şi Ciolacu, ceea ce va uşura sarcina lui Mircea Geoană de a intra în turul al doilea. Intuiesc judecata multor alegători. Decât Ciolacu sau Ciucă, care au adus României deficit bugetar, o datorie externă imensă, corupţie şi protejarea clientelei politice, mai bine Mircea Geoană, cu o anvergură internaţională mult peste Ciolacu şi Ciucă, şi care nu este legat de interese de partid, să-şi promoveze interesele clientelei partidului care îl susţine.

O variantă ar fi ca Ciolacu şi Ciucă să se înţeleagă pe cele două funcţii,  unul preşedinte, celălalt premier. În perioada post alegeri, când trebuie gestionate dezechilibre bugetare imense când, probabil, vor fi concediaţi bugetari şi desfiinţate instituţii şi ordonatori de credite, demonstrații și greve, nu cred că îl tentează pe vreunul dintre cei doi funcţia de premier.

Aşa că, foarte posibil, Geoană va intra în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale şi va câştiga în final funcţia de preşedinte al României. Este bine, este rău, greu de spus acum. Vom vedea poziţionările şi declaraţiile candidaţilor la preşedinţia României.

Un candidat redutabil ar putea fi şi Cătălin Drulă de la ADU, pe fondul nemulţumirii multor alegători ca Geoană ar avea prima şansă să câştige preşedinţia.

Oricum ar fi, după alegerile prezidenţiale din septembrie Coaliţia de guvernare se va rupe, vom avea, posibil,  un alt guvern, şi alte perspective pentru alegerile parlamentare din decembrie.

Pentru alegerile parlamentare din decembrie este prea devreme să facem supoziții, aşa că aşteptăm rezultatele alegerilor europarlamentare şi locale.