Ce se poate întâmpla după respingerea guvernului Ciucă în parlament

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cu excepţia lui Florin Cîţu, toţi reprezentanţii partidelor spun că guvernul Ciucă nu are nicio şansă să treacă de parlament. Doar Cîţu trăieşte în „wishfull tinking”. Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Dacian Cioloş, Kelemen Hunor, alţi fruntaşi liberali spun că guvernul Ciucă nu are şanse să treacă de parlament. Iar Florin Cîţu visează că următoarea nominalizare va fi el. „Fericiţi cei săraci cu duhul”!

Şi demisia din grupurile parlamentare ale PNL a 11 parlamentari din tabăra Orban ar trebui să alerteze actuala conducere a PNL că se află pe un drum greşit. Dacă ar mai avea vreo minte limpede. Dar se pare că nu mai are.

Ce se întâmplă după respingerea guvernului Ciucă

După 60 de zile de la căderea guvernului Cîţu prin moţiune de cenzură, preşedintele poate declanşa alegeri anticipate. Dar Constituţia nu-l obligă s-o facă. Şi ce să facem, să stăm cu guvern interimar, mult şi bine, 90 de zile, până la instalarea în parlament a unui nou guvern? În „furtuna perfectă” în care ne găsim acum? Este o opţiune exclusă, în opinia mea.

Alegerile anticipate ar însemna dizolvarea parlamentului şi starea de interimat încă 90 de zile, cu iarna care bate la uşă, cu pandemia care nu se ştie când se va diminua, cu riscul de a pierde banii din PNRR.

Starea de interimat are şi multe alte dezavantaje, pe care le explică Augustin Zegrean, fost şef al CCR:

În situaţia aceasta de Guvern demis, Constituţia spune doar atât – până la depunerea jurământului de către noul Guvern, Guvernul demis conduce treburile administrative ale ţării, perioadă în care nu poate să adopte ordonanţe şi nu poate să propună proiecte de lege, aici e drama cea mai mare”.

„Hotărârile de Guvern sunt adoptate pentru aplicarea legilor şi trebuie semnate, conform Constituţiei, de primul-ministru şi de ministrul care urmează să le pună în aplicare. Avem şase ministere fără ministru”.

Fostul preşedinte CCR a subliniat că se poate prelungi situaţia actuală doar „dacă Parlamentul este de acord”. Potrivit Constituţiei, a continuat el, Parlamentul are soluţii pentru a curma această stare.

„Nu  poate întrerupe acest interimat fără să numească un nou Guvern, dar îl poate forţa pe Preşedinte ori să dizolve Parlamentul şi să stăm 90 de zile până la alegerile viitoare (…), că e termenul maxim în care trebuie făcute alegeri dacă se dizolvă Parlamentul, ori să propună o persoană care să îndeplinească condiţiile să formeze Guvernul”, a mai explicat Augustin Zegrean.

El spune că o soluţie extremă ar fi „să iniţieze procedura de suspendare şi Preşedintele interimar poate să propună prim-ministrul”.

Dincolo de aceste explicaţii, avem situaţia de fapt. Cu cât nu avem un guvern cu puteri depline, cu atât pierderile României, inclusiv în vieţi omeneşti,  vor fi mai mari. Ce se întâmplă azi în Timişoara, cu lipsa căldurii în 50.000 de apartamente, se poate repeta şi în alte mari muncipii şi oraşe. Şi nimeni nu mişcă un deget pentru a curma suferinţa oamenilor.

Că avem un stat eşuat, ne-a spus-o preşedintele Iohannis. Dar că acest stat se uită impasibil cum mor oamenii de frig în case, este peste putinţa de înţelegere a cetăţenilor obişnuiţi.

Preşedintele mai poate face o desemnare de premier

După  respingerea guvernului Ciucă în parlament, preşedintele convoacă consultări la Cotroceni, şi trebuie să ia o decizie adecvată contextului sanitar, economic, social, în care ne aflăm.

Această decizie  ar trebui să curme vidul de putere executivă în care ne aflăm azi. Ce opţiuni are preşedintele, ca această situaţie  să înceteze? Noua desemnare trebuie să prezinte garanţia unei majorităţi, pentru a nu repeta jocul politic steril din ultimele săptămâni.

Să numească un premier de la PSD. Ar fi posibil, dacă propunerea ar întruni o majoritate parlamentară. Din cine să fie formată această majoritate? Cum PNL şi USR exclus să se alinieze în spatele PSD, rămân PSD, AUR, UDMR. Aceste trei partide au, la limită, 234 de parlamentari, dar există disensiuni majore între ele, în primul rând între AUR şi celelalte două partide. AUR ar cere posturi de miniştri, şi ne-am trezi cu George Simion ministru de interne, Daniela Şoşoacă ministrul Justiţiei, şi cine ştie ce alte posturi mai vor. Nici UDMR nu cred că acceptă să se „întovărăşească” cu un partid xenofob şi antieuropean. Dar preşedintele Iohannis, ar accepta să „pupe” acolo unde a „scuipat” ani în şir? Puţin probabilă această desemnare.

Să-l desemneze pe Florin Cîţu premier. Ar fi de râsul curcilor, după ce a fost trântit la moţiunea de cenzură de 281 parlamentari, iar cu guvernul minoritar condus ce Cîţu se  face de râs.

Partea proastă, imposibil de depăşit, stă în faptul că Florin Cîţu, în calitate de preşedinte al PNL, dictează poziţia PNL în viitoare alianţe. Partea la fel de proastă este că nu se poate constitui o alianţă de partide de dreapta, fără aportul şi acordul PNL. Iar Florin Cîţu este complet deraiat de la o logică normală. Vrea doar guvern minoritar, şi altceva nimic.

Soluţia ideală, greu de realizat. Reconstituirea fostei alianţe PNL-USR-UDMR. Aici şi preşedintele, şi Florin Cîţu şi „echipa câştigătoare” au obiecţii mari. Nu mai vor să audă de USR la guvernare. „De ar fi să piară ţară”! Identificarea unui candidat la funcţia de premier, care să joace un dans imposibil între guvern şi PNL-Cîţu, e foarte grea, daca nu imposibilă. În calitate de preşedinte al PNL, Florin Cîţu şi-ar impune mai departe ideile, oricât de proaste ar fi. El nu  acceptă că poate să greşească. Se consideră perfect, cu mintea ageră, fără nicio fisură.

Alternativa la această ultimă soluţie este să stăm fără guvern valid, cu mii sau zeci de mii de morţi în pandemie, cu frigul în casele românilor care ar putea curma alte zeci de mii de morţi. Şi asta pentru că Florin Cîţu nu mai este cu mintea acasă. Acceptaţi aşa ceva, domnule preşedinte Iohannis?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite