Ce şanse are suspendarea lui Klaus Iohannis

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Presidency.ro
FOTO Presidency.ro

Criza declanşată la începutul lunii septembrie, care a aruncat în aer întreaga scenă politică şi al cărei deznodământ este departe de a se fi încheiat, face deja o serie de victime în rândul celor mai importanţi lideri ai momentului. De departe, preşedintele Klaus Iohannis, unul din personajele centrale ale acestei crize politice, a înregistrat cea mai mare pierdere la capitolul încredere din partea populaţiei.

O serie de sondaje de opinie făcute publice în ultimele zile indică o prăbuşire spectaculoasă a preşedintelui Iohannis, cel care până la începutul lunii septembrie s-a aflat permanent pe primele locuri în topul încrederii românilor. Astfel, potrivit sondajului Avangarde, efectuat în perioada  17 – 26 octombrie, Klaus Iohannis a scăzut la 14% în luna octombrie, de la 28% cât avea în luna septembrie. De asemenea, conform sondajului CURS realizat la nivel naţional, în perioada 25 – 30 octombrie, Iohannis mai are o cotă de încredere de doar 17%.

Nu este, însă, prima dată când o criză îi este fatală preşedintelui aflat în funcţie, o situaţie similară fiind întâlnită şi în anul 2010. Criza economică mondială ale cărei efecte s-au făcut resimţite şi în România încă de la finalul anului 2009, şi care a determinat impunerea unor măsuri economice nepopulare pentru marea majoritate a populaţiei (reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, majorarea TVA cu 5%, de la 19% la 24%, diminuarea indemnizaţiei de şomaj cu 15% etc.) au generat o prăbuşire a încrederii populaţiei în preşedintele Traian Băsescu. Astfel, dacă imediat după alegerile prezidenţiale din anul 2009 Traian Băsescu se afla la o cotă de încredere de 35%, în luna mai, imediat după efectuarea anunţului privind măsurile de austeritate, acesta s-a prăbuşit la 20%, iar până la finalul anului 2010 nu a mai depăşit cota de 17% încredere (sursa: sondajul OMNIBUS realizat de CSOP).

În acest context, în care popularitatea lui Iohannis a ajuns la cele mai scăzute cote, în mod inevitabil, pe agenda mass-media a apărut şi subiectul suspendării acestuia din funcţia de preşedinte al României. Iar vârful de lance al acestei iniţiative este Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, liderul formaţiunii, fiind cel care a anunţat că partidul pe care îl conduce a început strângerea de semnături în rândul parlamentarilor pentru a demara procedura de suspendare.

Iniţiativa celor de la partidul AUR este susţinută şi de către Ludovic Orban, fostul lider al PNL, cel care este deja cu un picior în afara partidului, mai mulţi lideri liberali cerând excluderea acestuia din partid. Astfel, prezent duminică seara într-o emisiune tv, Orban a declarat că se va implica „cu toate forţele” pentru suspendarea preşedintelui: „Având o parte de răspundere pentru realegerea lui Iohannis ca preşedinte în 2019 mă voi implica cu toată forţa”.

Conform Articolul 95 alin (1) şi (2) din Constituţia României, preşedintele poate fi suspendat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, „în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei”. De asemenea, propunerea de suspendare trebuie iniţiată de cel puţin o treime din totalul senatorilor şi deputaţilor, iar suspendarea se face prin votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor reuniţi în şedinţă comună, după consultarea Curţii Constituţionale.

În scenariul în care demersul celor de la partidul AUR va avea succes, avizul Curţii Constituţionale va fi unul pozitiv (de exemplu, în timpul guvernului condus de Viorica Dăncilă există mai multe decizii ale CCR prin care judecătorii Curţii au constat că preşedintele Klaus Iohannis a încălcat Constituţia ţării), iar PSD şi USR vor asigura numărul de voturi necesar pentru declanşarea referendumului de suspendare, este posibil ca la vot lucrurile să nu se întâmple exact cum îşi imaginează liderii politici.

Dacă în 2012 peste 55% din electorat ar fi votat pentru suspendarea lui Traian Băsescu, în timp ce 33% respingea această idee (conform unui sondaj CSOP), în acest moment, conform sondajului CURS, doar 36% dintre români ar fi de acord cu suspendarea lui Klaus Iohannis, în timp ce 49% consideră că Iohannis nu ar trebui să fie suspendat. Astfel spus, în societate nu s-a format încă masa critică necesară care să garanteze că referendumul va fi validat la urne. Iar cauzele sunt multiple:

  • Lipsa unei alternative clare pentru funcţia de preşedinte al României. Dacă în anul 2012 românii care îşi doreau îndepărtarea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte ştiau clar că succesorul lui va fi Crin Antonescu (acesta s-a profilat drept candidat pentru funcţia de preşedinte al României încă de la lansarea USL din 2011), astăzi nu există nici un personaj pe scena politică care să aibă profil de viitor preşedinte;
  • Încrederea foarte scăzută în liderii partidelor politice. Concomitent cu prăbuşirea lui Traian Băsescu în sondajele de opinie, în perioada 2011-2012 a crescut foarte mult încrederea în liderii USL, astfel că la momentul suspendării Victor Ponta şi Crin Antonescu avea 33% şi respectiv 31% încredere în rândul electoratului. În prezent, liderul PSD, Marcel Ciolacu, abia atinge un 25%, liderul AUR, George Simion, este situat la un 18%, în timp ce liderul USR, Dacian Cioloş, bălteşte la un 15% încredere din partea electoratului;
  • Incapacitatea partidelor politice de a găsi o soluţie pentru criza politică. La alegerile parlamentare din anul 2020 a fost înregistrată una din cele mai scăzute prezente, doar 33,3% dintre români au ales să meargă la urne pentru a-şi exercita dreptul la vot. Spectacolul grotesc pe care partidele politice – incapabile să găsească o soluţie optimă pentru a administra ţara – l-au oferit electoratului în ultimele două luni de zile va acţiona tot ca un stimul negativ asupra prezenţei la vot, indiferent de tipul de scrutin pentru care românii vor fi chemaţi urne.

*

Nemulţumirile şi furia românilor la adresa lui Klaus Iohannis, mai ales a celor care l-au şi votat pentru funcţia de preşedinte atât în anul 2014, cât şi în 2019, se acutizează pe zi ce trece. Iar comportamentul sfidător pe care acesta îl afişează tot mai des va amplifica şi mai tare valul de ură care se resimte deja în rândul a diverse categorii sociale. Însă, în acest moment, electoratul este mult mai preocupat de propria supravieţuire, decât de demiterea unui preşedinte, care a fost oricum complet absent din vieţile lor. În acest context, ameţiţi de explozia din sondaje, este foarte posibil ca cei de la AUR să îşi fi irosit mult prea repede „glonţul de aur” în schimbul unei glorii trecătoare.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite