Ce aşteptări avem de la întâlnirea NATO de la Bucureşti?

Întâlnirea NATO din 29-30 noiembrie de la Bucureşti are o importanţă deosebită din cauza multiplelor crize prin care trecem: de securitate, energetică, alimentară, economică, umanitară. Întâlnirea NATO se va ocupa în principal de criza de securitate, ridicată la cote înalte de invazia Rusiei în Ucraina. Există şi sunt puse la punct planuri pentru toate evoluţiile posibile? Este Ucraina suficient de bine ajutată din punct de vedere militar? Cât de mult mai poate escalada războiul declanşat de Rusia? Este Putin suficient de disperat încât să apeleze la armele nucleare? Toate aceste întrebări şi multe altele îşi aşteaptă răspunsul de la „ministeriala” NATO. Concluziile le vom vedea şi ghici din Comunicatul final al întâlnirii NATO, creionat şi negociat de România, în calitate de gazdă a reuniunii.

Important este faptul că au fost invitate şi ţări nememebre NATO, Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Bosnia şi Herţegovina, Finlanda şi Suedia. Sigur, aceste ţări invitate nu vor participa la toate şedinţele întâlnirii NATO de la Bucureşti.

O primă sesiune a întâlnirii NATO va fi dedicată dedicată implementării măsurilor pe care le-a luat summitul de la Madrid. Cele mai importante se referă la consolidarea posturii de apărare și descurajare pe flancul estic şi la situația de securitate a ţărilor care nu sunt  membre NATO, dar de care NATO este obligată să ţină cont când îşi proiectează propria securitate. De aceea au fost invitate aceste  ţări la întâlnirea de la Bucureşti.

A doua sesiune  va fi cea dedicată  situației din Ucraina, cu participarea  omologului ucrainean. De ce mai are nevoie Ucraina, mai ales în contextul iernii care se apropie? Cum vede Ucraina evoluţia conflictului cu Rusia în perioada de iarnă? Ce solicitări are Ucraina de la ţările NATO privind logistica necesară unui război purtat în plină iarnă?

A treia sesiune se referă la securitatea în zona Mării Negre, şi se va desfăşura cu participarea ţărilor invitate, interesate şi ele de situaţia din Marea Neagră.

Este posibil ca reuniunea NATO de la Bucureşti să ajungă la decizii importante privind situaţia de securitate din sud-estul Europei și sprijinirea Ucrainei.

Care va fi poziţia României?

România  are sarcini dificile, în primul rând legate de organizarea, desfășurarea întâlnirii NATO,  de asigurarea securităţii participanţilor, delegaţiilor şi corespondenţilor de presă străini. De asemeni, România a negociat şi negociază până în ultimul moment documentul final al întâlnirii, pentru a întruni acordul tuturor ţărilor NATO.

Discuţii se vor purta, în plen dar şi bilateral, referitoare la aderarea Finlandei şi Suediei la NATO, pentru a elimina ultimele obiecţii ridicate la aceste aderări, în special de către Turcia.

Devine România pilonul principal al NATO în apărarea flancului de sud-est şi  a Mării Negre, în dauna Turciei?  Turcia cumpără echipament militar inclusiv de la Rusia, poartă război pe cont propriu în Siria şi Irak, ridică probleme legate de democraţie şi statul de drept. De ceea este îndreptăţită mutarea greutăţii principale a apărării flancului de sud-est al NATO în România. Echipamentele militare şi trupele din ţări NATO sosite în ulitmul timp în România justifică această întrebare.

România îşi poate lămuri cu ocazia întâlnirilor bilaterale accederea la spaţiul Schengen, încă din 8 decembrie. Miniştrii de externe ai ţărilor care încă mai au îndoieli pot fi lămuriţi că România nu este rută de tranzit a migranţilor spre Europa.

De altfel, UE a aprobat un plan de 20 de măsuri, în special pentru consolidarea cooperării cu țări precum Tunisia, Libia sau Egipt, pentru a preveni plecările și pentru a crește returnarea migranților ilegali. Partea română va prezenta avantajele economice venite din   creşterea mobilităţii în cazul aderării noastre la spaţiul Schengen, de care vor beneficia toate statele din spaţiul Schengen, inclusiv cele care acum mai au obiecții.

Rusia  trebuie să primească un semn clar al unităţii NATO

Speranţa lui Putin că între ţările NATO  vor apărea disensiuni şi divergenţe trebuie desfiinţată și acum la Bucureşti. NATO trebuie să arate Rusiei că nu are nicio şansă să câştige acest război, pentru că îl duce împotriva întregii lumi civilizate. Mai mult, dacă trece liniile roşii care i-au fost transmise deja, riscă să fie anihilată de forţele NATO, de zece de ori mai multe, mai eficiente şi mai puternice decât are Rusia.

Evenimentele legate de căderea rachetelor ucrainiene în Polonia ne-a demonstrat eficienţa serviciilor de informaţii ale ţărilor din NATO, şi faptul că şefii acestor ţări nu reacţionează sub imperiul unor impulsuri de moment.

De altfel, rezistenţa reuşită a Ucrainei de până acum s-a bazat inclusiv pe serviciile de informaţii occidentale.

Deciziile ce se vor lua la Bucureşti vor cântări greu în evoluţia securităţii din regiune, pentru că vor arăta Rusiei până unde poate să meargă în extinderea războiului din Ucraina. Şi că nu are nici o şansă să câştige o bătălie extinsă la toate ţările civilizate. Nimic nu poate justifica şi explică invazia unei ţări independente, suverane şi stăpână pe destinele ei. Asta trebuie să înțeleagă Rusia.