Ce ar trebui făcut pentru revenirea din șoc

Amânarea alegerilor oferă un timp pentru organizarea unui nou proces electoral ferit de ingerințe de toate felurile, ceea ce nu este simplu deloc, dar nu rezolvă problemele de fond care au dus România aproape de prăbușire.

FOTO Facebook

În primul rând, s-a văzut eșecul celor mai importante instituții în protejarea spațiului public, apoi, eșecul procesului de educație, lipsa totală a pregătirii oamenilor în fața fenomenelor nocive de pe rețelele de socializare. Toate acestea nu pot fi reparate în următoarele trei luni.

Ce se poate face pe termen scurt?

În primul rând este vorba despre noul guvern. Negocierile au început, dar trebuie plecat de la principii, nu de la ponderi politice. Iar principiul numărul unu ar trebui să fie competenţa şi onestitatea celor propuși pentru diverse funcții publice. Persoanele care au fost până acum în față, chiar dacă rămân influente în partidele lor, ar fi bine acum să stea mai în spate. E nevoie de figuri proaspete, de cariere solide, de oameni capabili. Mediul antreprenorial ar fi un bun bazin de selecție, de asemenea, specialiștii români recunoscuți, fie în țara, fie peste hotare. Dacă administrația Trump a apelat la cei mai mari antreprenori pentru a eficientiza cheltuielile publice, de ce nu am face la fel? Reforma administrației ar fi un proiect care ar uni societatea şi ar economisi sume importante pentru buget. Oamenii ar vedea că statul devine responsabil cu cheltuirea banului public, că miniștrii nu sunt puși în funcții doar ca să născocească metode prin care bugetele să fie risipite fără nicio noimă.

Marcel Ciolacu și-ar dori, probabil, să fie din nou premier. PSD a câștigat alegerile și are dreptul să clameze șefia Guvernului. Dar nu ar fi mai bine să vină cu altă figură, poate cu un profil politic mai redus, dar cu un profil de tehnocrat mai pronunțat? Oamenii așteaptă nominalizările pentru a vedea cât de mult a înțeles clasa politică din ceea ce ni s-a întâmplat la aceste alegeri.

Ilie Bolojan este şi el o soluție de luat în calcul, fiind mai puțin asimilat cu un politician, ci mai curând cu un administrator care a avut performanță pe plan local.

Nicuşor Dan, primarul Bucureștiului, este în poziţia de a-şi regândi planurile de viitor. Dacă s-a gândit să candideze la alegerile prezidențiale după ce îşi va fi terminat al doilea mandat la Primăria Generală, se vede în postura de a cântări dacă nu cumva această ocazie va veni mult mai repede, peste numai câteva luni.

În al doilea rând, partidele trebuie să coboare în stradă, să bată țara de la un capăt la altul. Orașele mici, comunele au fost abandonate de marii șefi de partid. Nimeni nu i-a văzut prin țară, în afara tăierilor de panglici. Nici măcar în campania electorală, candidații partidelor tradiționale nu s-au mișcat din București prea mult, pe când, normal ar fi fost să aibă fiecare un program de întâlniri cu oamenii din care să nu lipsească niciun județ. Pentru asta ar fi timp până la alegerile din primăvară.