Cazul Sebastian Colţescu: de la „lost in translation” la „crime împotriva umanităţii”

0
0

Vorbind cu arbitrul de centru Ovidiu Haţegan, arbitrul de rezervă Sebastian Colţescu (sau Octavian Şovre, după alte surse) îi spune acestuia că un membru al staff-ului tehnic al echipei İstanbul Başakşehir, francezul de origine cameruneză Pierre Webo, a protestat la deciziile sale.

Asta se întâmpla într-un meci de săptămâna asta din grupele UEFA Champions League între PSK şi  İstanbul Başakşehir. Pentru a-l individualiza, Colţescu (sau Şovre, după alte surse?) îi indică centralului Haţegan despre care membru este vorba: „Ăla negru”; în condiţiile în care francezul era singura persoană de culoare din staff-ul Başakşehir.

Webo se arată ofensat, deşi anterior greşise şi primise cartonaşul roşu. El speculează că arbitrul român a folosit cuvântul „negru”, asemănător cu „negro” din engleză, şi se arată jignit de acest lucru. Ulterior, şi echipa turcă, şi echipa franceză vor părăsi terenul. Dar toată lumea ratează aici un aspect esenţial.

Să observăm că Pierre Webo este francez. În franceză „nègre” înseamnă „sclav” – a se vedea explicaţiile de pe Wikipedia. Este aşadar peiorativ. Nimeni n-a explicat asta, false-friendul. A se vedea şi cum Webo sare ca ars, „Qui a dis negro?”. În timp ce românii nu pricepeau iniţial de ce e supărat Webo. Vedeţi scena aici. Pare o situaţie tipică de „lost in translation”, în care o nebunie întreagă a pornit de la amestecul a trei limbi diferite şi dezvoltate în contexte foarte diferite. În română cuvântul „negru”, echivalentul lui „black”, nu are conotaţii peiorative; însă în engleză false-friend-ul său are astfel de conotaţii; şi cu atât mai mult în franceză. Or, dacă ţinem seamă de diversitate, nu ar trebui să ţinem seamă şi de aceste contexte istorice – şi de diferenţele şi conotaţiile foarte diferite?

Gestul lui Sebastian Colţescu – echivalent cu „crime împotriva umanităţii”?

Ceea ce s-a întâmplat apoi este cunoscut. Lucrurile au escaladat şi au luat proporţia unei nebunii cu implicaţii diplomatice. Ministrul turc al tineretului şi sportului a echivalat practic, într-un mesaj postat pe Twitter, gestul arbitrului român Sebastian Colţescu cu „o crimă împotriva umanităţii” (link aici). Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a scris şi la rândul lui: „condamn cu tărie acuzaţiile rasiste făcute împotriva lui Pierre Webo, unul din membrii staff-ului tehnic al echipei Başekşehir.”

Oare lucrurile sunt însă chiar aşa de simple, în alb şi negru? Să ne referim, întâi, la acuzaţia de „crimă împotriva umanităţii”, venită din partea unor oficiali turci. Dincolo de exagerearea şi dramatizarea vădită a situaţiei, eu m-aş întreba dacă aceşti oficiali sunt în măsură să facă astfel de afirmaţii. Oare uită ei aşa de uşor de situaţia kurzilor din ţara lor? Şi de crimele comise de Turcia împotriva kurzilor? Sau de genocidul comis împotriva armenilor, în 1915 şi 1916 (link la Wikipedia)?

Şi dacă tot ne-am pornit, am putea să săpăm un pic în istorie. Din câte în amintesc, în Imperiul Otoman au existat timp de multe secole sclavi africani. Aşa cum o dovedeşte şi pictura ce însoţeşte acest articol, care ilustrează o piaţă de sclavi din Istanbul.

„O clasă de fiinţe umane care a format o parte integrantă a societăţii musulmane, până în zilele noastre, este cea a sclavilor”, scria Reuben Levy, în „The Social Sistem of Islam” (1957). 

Sclavii africani erau consideraţi valoroşi, şi proveneau, de obicei, din Africa Centrală. Ei erau vânduţi în pieţele de sclavi din Libia şi din Egipt sau erau aduşi la Mecca în timpul pelerinajului şi vânduţi acolo. Cele mai multe familii înstărite din Imperiul Otoman îşi permiteau un sclav african pentru „munca de jos” din gospodărie.

Nu îmi amintesc să fi existat sclavi africani în Ţările Române. Dacă tot lansăm acuzaţii de „crime împotriva umanităţii” în care românii apar în postura de vinovaţi moral, poate e bine să revizităm un pic istoria nu tocmai îndepărtată.

În apărarea lui Sebastian Colţescu

Au existat însă şi reacţii puternice în apărarea lui Sebastian Colţescu. De exemplu, vedem cum arbitrul român este apărat de John Barnes, o legendă (de culoare) din istoria clubului Liverpool. Relatarea la acest link.

 „Dacă sunt singura persoană albă dintr-o cameră sau dintr-un grup, cum altfel poţi să descrii singura persoană albă sau neagră dintr-un grup? Demba Ba a spus că dacă ar fi fost alb, nu i-ar fi spus «ăla alb». Dar dacă există cinci antrenori negri şi un antrenor alb, el ar fi spus «cel alb». Ce altceva ar putea sau ar trebui să spună?

Haţegan nu ştie pe cine să sancţioneze, al patrulea oficial trebuie să-i spună arbitrului spre cine să se ducă, aşa că îi spune să se ducă spre «cel negru». Apoi arbitrul îl poate întreba numele şi-l poate elimina. Funcţia celui de-al patrulea arbitru este doar să-l identifice, nu să-i dea numele. Şi dacă a spus «negru»... dacă acesta este cuvântul românesc pentru negru, ce nu este în regulă?”, a scris Barnes pe Twitter.

Cu alte cuvinte, dacă eu identific pe cineva spunând „ăla roşcat cu pistrui”, într-un grup de bruneţi, acesta nu este un apelativ jignitor, este doar un mod de a identifica o persoană. La fel, dacă spun „ăla înalt” ca să deosebesc pe cineva într-un grup de inşi mici de statură, aceasta nu poate fi considerată o jignire, sau un exemplu de rasism. Şi este o diferenţă foarte mare între „ăla roşcat” – şi „roşcatul ăla”; sau „ăla înalt” – şi „înaltul ăla”.

Un alt star al fotbalului englez, Micah Richards, vine şi el şi pune o întrebare foarte corectă, în apărarea lui Haţegan: „Voi ştiţi ce înseamnă «negru» în România?” (link aici).

Nu ar fi fost firesc ca autorităţile române să nuanţeze şi echilibreze situaţia?

Este interesant că vine John Barnes de la Liverpool şi face treaba autorităţilor noastre. Pentru că fix asta ar fi trebuit să facă şi oficialităţile române. Să se refere la context şi să echilibreze un pic nebunia declanşată de la o serie de confuzii lingvistice şi interpretări tendenţioase – a se vedea aici şi explicaţiile foarte bune pe care le oferă Radu Paraschivescu. Şi nu să accepte acuzaţiile aduse de Pierre Webo şi partea turcă fără nici o investigaţie şi nuanţare; venind să toarne şi mai mult gaz pe foc.

PS: Se pare că arbitrii români au fost numiţi «gypsies», „ţigani” de cei de la Istanbul BB, înainte ca Ovidiu Haţegan să-l sanţcioneze pe Pierre Webo, din staff-ul tehnic al echipei turceşti. Relatarea aici. Şi informaţia asta poate fi importantă, dacă tot discutăm de context şi de acuzaţii de „crime împotriva umanităţii”.

Mai multe - Opinii

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite