Care ar trebui să fie priorităţile mandatului ministrului Educaţiei, Daniel David. Le vom afla azi, la ora 14

Astăzi, la ora 14, ministrul Daniel David va vorbi despre priorităţile mandatului său, într-o conferinţă de presă. Este foarte bine că ministrul îşi propune o comunicare mai bună cu beneficiarii şi plătitorii sistemului de educaţie, sunt multe probleme de rezolvat care îşi aşteaptă soluţionarea de 30 de ani.

FOTO Arhivă

Traversăm şi o etapă dificilă economic, în care ministrul Educaţiei trebuie să uite şi în ograda proprie, pentru a vedea cum poate reduce cheltuielile de funcţionare a sistemului de educaţie.

Situaţia învăţământului românesc este jalnică la momentul actual

-Rezultatele la testele PISA ne plasează la coada clasamentului ţărilor europene.

-Elevii reclamă că şcoala nu îi pregăteşte pentru viaţă.

-Abandonul şcolar este masiv, cel mai mare din Europa.

-Rezultatele la examenele de absolvire sunt dezamăgitoare, în jur de 50%.

-Formarea profesională în şcoala românească nu asigură elevilor un loc de muncă la finalul şcolarizării.

-Universitatile româneşti nu se plasează în top 1000 în clasamente internaţionale credibile, cu excepţia UBB Cluj şi a Universităţii din Bucureşti.

-Nu avem standarde de evaluare a performanţei şi eficienţei profesorilor, şcolilor, universităţilor, criteriu de salarizare a profesorilor şi managerilor. În lipsa acestor standarde, banii se duc ca apa în nisip.

-Politizarea managementului, una din cauzele prăbuşirii sistemului nostru de învăţământ. Funcţiile de inspectori şi directori se ocupă de către oameni nepregătiți din clientela de partid, la comandă politică.

-Functionarii din minister, sindicatele, profesorii, au decis şi decid ce este bine pentru scoală, şi nu elevii sau părinţii, cei care şi plătesc prin taxe şi impozite salariile în sistem.

Lista ar putea continua, dar sunt convins că o ştie şi ministrul Educaţiei. Întrebarea este cum îşi propune să rezolve aceste probleme, ce planuri de viitor are, ce priorităţi a ales să rezolve.

Şcoala nu pregăteşte elevii pentru viaţă

Este ceea ce reclamă elevii şi părinţii şi nimeni nu-i ascultă şi aude.

Eleva  de 17 ani, Rafaela Barac-Bologa, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Ștefan cel Mare” Suceava, care a fost admisă, în decembrie, la una dintre cele mai prestigioase universități din lume, Universitatea Harvard din Statele Unite ale Americii, a declarat recent pentru Hotnews:

„În România, școala nu ne pregătește pentru a avea competențe, ci doar cunoștințe. Nu poate să ne pregătească pentru viața reală de după școală. Acesta este adevărul actual”.

Mulți elevi care ajung în clasa a X-a se gândesc să renunțe la școală pentru că nu învață lucruri noi, care să îi ajute în viață, arată un studiu recent publicat de Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPEE), intitulat „Liceeni din România – Acces și participare”. 

Au fost şi voci de universitari care spuneau că nu este rolul şcolii să pregătească elevii pentru piaţa muncii. Dar cine ar trebui să facă această pregătire, dacă nu şcoala?

Ce trebuie schimbat pentru a rezolva această cerinţă a elevilor şi părinţilor?

 Curriculumul, adică planurile cadru şi programele şcolare, modul în care profesorii îi ajută pe elevi în pregătirea pentru piaţa muncii și evaluarea anuală a progresului şcolar al elevilor.

Planurile cadru sunt în curs de finalizare şi punere în dezbatere publică, dar vor fi puse în curriculumul şcolar abia din 2026. De ce nu din 2025? Le pregătim de 8-9 ani, n-am fost în stare să le construim, iar acum le mai amânăm doi ani. Vor fi aceste planuri cadru aproape identice cu cele de acum 50 de ani?

Acum, la clasa a VII-a, gimnaziu, elevii au şi 34-36 ore pe săptămână, să aibă profesorii multe ore în norme. Corect ar fi ca noile planuri cadru să prevadă 20 de ore săptămânal la primar, 25 la gimnaziu şi 30 la liceu. Nu am auzit ca ministrul să se consulte şi cu alţi specialişti din afara ministerului, pe aceste probleme.

Programele şcolare ar trebui să aibă trei componente: minim, mediu şi de aprofundare, pentru ca profesorii să aleagă ce se potriveşte la clasele la care predau. Şcoala trebuie să se plieze pe nevoile, aşteptările şi înclinaţiile elevilor, nu invers. Va cere ministrul autorilor de programe şcolare acest aspect necesar? Aşteptăm să vedem ce răspunde.

Curriculumul trebuie să aibă patru dimensiuni, pentru a răspunde la „şcoala te învaţă să ştii, să faci, să fii, să trăim împreună. Anume, dimensiunea conceptual-teoretică, aplicativ-practică, trans disciplinară şi generatoare de învăţare continuă. Va cere ministrul aceste realităţi? Le înţelege? Vom vedea.

S-a uitat dl ministru pe programele şi manualele din Marea Britanie, Franţa, America? Nu există atâta teorie ca la noi, iar 80% din conţinuturi, aplicaţii, exerciţii au caracter practic, din viaţa de toate zilele. Asta înseamnă că şcoala să te pregătească pentru viaţă.

Sunt şi elevii capabili de o carieră universitară, cam 30% din experienţa mea. Aceştia îşi pot completa cunoştinţele oferite de şcoală  prin pregătire personalizată, funcţie de traseul educaţional ales.

Pregătirea profesorilor

Nu se face în mod automat. Se stabilesc mai întâi standardele măsurate prin progresul şcolar al elevilor, apoi legarea salarizării de performanţă şi eficienţă. Şi nu doar bonusurile şi sporurile cum zice ministrul, ci şi salariile de bază. Nu poţi accepta, ministru fiind, ca profesorii să-şi încaseze liniştiţi salariile, indiferent ce fac sau nu fac la clasă. Ştim cu toţii că există presiunea sindicală în sensul acesta, dar profesorii plătesc sidicatele din salarii, care sunt plătite de părinţi. Deci la cine este decizia, până la urmă?

Dacă salarizarea profesorilor ar fi legată de progresul şcolar al elevilor (profesorii nu pot invoca progres zero pentru că elevii nu vor sau nu pot să înveţe), s-ar declanşa o autoformare a profesorilor, care ar rezolva problema pregătirii lor.

Reducerea cheltuielilor de funcţionare a sistemului de educaţie

Fosta Inspector Şcolar General, Dana Constantinescu, de la Târgu Jiu,  şi-a dat demisia după ce a fost refuzată propunerea sa de comasare a celor cinci licee tehnologice din oraş în două licee. Inspectoarea găsise la un control de rutină 4 (patru) elevi într-un liceu tehnologic, la 25 de clase!

La examenele de absolvire se prezintă în fiecare an cu 40-50.000 de elevi mai puţini comparativ cu cei înscrişi în clasele terminale. De ce? Există aceşti elevi, sau sunt „virtuali”, cum ne explică Ecaterina Andronescu.

Ce crede ministrul despre liceele tehnologice cu zero absolvenţi la Bacalaureat? La va păstra în continuare?

Ministerul Educaţiei are peste 800 de salariaţi, Inspectoratele Şcolare Judeţene au peste 3000 de salariaţi.

Iată lista instituţiilor subordonate ministerului Educaţiei:

·        Unitatea pentru Finanțarea Învățământului Preuniversitar

·        Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI)

·        47 Inspectorate Şcolare Judeţene şi ale Municipiului Bucureşti

·        Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP)

·        Agenţia de Credite şi Burse de Studii (ACBS)

·        Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP)

·        Centrul Naţional Pentru Politici în Educație și Evaluare (CNPEE)

·        Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT)

·        Institutul Limbii Române (ILR)

·        Inspectorate şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti - servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei Naţionale în a căror subordine funcţionează unităţi conexe, unităţi pentru activitatea extraşcolară şi cluburi sportive şcolare

·        Comisia Naţională a României pentru UNESCO

·        Centrul de Cercetări Biologice din Jibou

·        Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar (FSSU)

·        Centrul pentru Formare Continuă în Limba Germană

·        Centrul pentru Formare Continuă în Limba Maghiară

·        Secretariatul Naţional Român al Reţelei Universităţilor de la Marea Neagră

·        Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti

·        Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti

·        Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" din Iaşi

·        Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga" din Cluj-Napoca

·        Biblioteca Centrală Universitară „Eugen Todoran" din Timişoara

·        Casa de Cultură a Studenţilor din Municipiul Suceava

B. Unităţi aflate în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale 

·        Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC)

·        Societatea „Editura Didactică şi Pedagogică” SA 

·        Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare (ARNIEC)

C. Instituţiile de învăţământ superior de stat care funcţionează în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale

D. Cluburi sportive studenţeşti

Va face ceva ministrul pentru reducerea acestui număr imens de salariaţi bugetari cuprins în instituţiile ministerului pe care îl conduce? Ce va face în legătură cu situația dramatică a deficitului bugetar de la noi?

La aceste întrebări aştept răspunsurile ministrului în conferinţa de presă de la ora 14. Să vedem dacă ministrul va răspunde la ele.