Calculăm statistici oficiale în România din 1859

La 12 iulie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Ordonanţa prin care înfiinţa Oficiul Central de Statistică Administrativă, una dintre primele instituţii publice de profil din Europa.

Pe parcursul existenţei sale, instituţia s-a numit, pe rând Direcţia de Statistică Generală a Statului (1892), Institutul de Statistică Generală a Statului (1925), Institutul Central de Statistică (1936), Direcţia Centrală de Statistică (1951), Comisia Naţională pentru Statistică (1989), Institutul National de Statistică şi Studii Economice (1998) şi, începând cu anul 2001, Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit Hotărârii de Guvern nr. 592 din 2020, ziua statisticianului este sărbătorită în cea de-a doua duminică din luna iulie, amintind de actul de naştere al statisticii oficiale în România.

Statistica oficială în România s-a născut la Iaşi prin lucrările lui Dimitrie Cantemir, Nicolae Şuţu şi Ion Ionescu de la Brad, succedat la conducerea statisticii din Moldova de Costache Negruzzi, prin profesori ca Al. Papiu-Ilarian care a predat elemente de statistică la Academia Mihăileană din Iaşi şi s-a desăvârşit la Bucureşti sub conducerea lui Dionisie Pop Marian. Cu acest prilej, reamintim şi numele unor savanţi care au condus destinele statisticii româneşti în diverse perioade de timp: întemeietorii Dionisie Pop Marţian şi Ion Ionescu de la Brad, Leonida Colescu, Dimitrie Gusti, Sabin Manuilă, Anton Golopenţia, Constantin Ionescu. De asemenea, omagiem academicienii şi profesorii universitari de statistică precum Nicolae Georgescu-Röegen, Gheorghe Mihoc, Mircea Biji, Octav Onicescu, Ludovic Tovissi.

În perioada 2018-2019, preşedintele INS, prof.univ.dr. Tudorel Andrei, a exercitat funcţia de vicepreşedinte al Comisiei de Statistică a ONU, cea mai înaltă funcţie exercitată de către un român la conducerea acestui for internaţional. Anul 2019 a marcat includerea statisticii oficiale româneşti în Comitetul de Statistică şi Guvernanţă în Statistică al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Tot în anul 2019, în contextul exercitării preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, INS a organizat Conferinţa Naţională a Utilizatorilor de Date Statistice Europene, având două sesiuni de prezentări şi dezbateri privind producerea de statistici oficiale de calitate, integrate în sistemul statistic de producţie la nivel european şi diseminarea acestora către utilizatori/ beneciari.[1]  Anual, INS organizează Conferinţa Internaţională Use of R in Official Statistics, ediţia a 8-a din anul 2020 fiind organizată în format online, în condiţiile restricţiilor sanitare impuse de gestionarea pandemiei cu noul coronavirus. Lucrările acestei conferinţe cu participare internaţională de marcă sunt publicate în Romanian Statistical Review – revistă ştiinţifică indexată în Web of Science Core Collection – Emerging Sources Citation Index (ESCI), baza de date Clarivate Analytics. Toate aceste evenimente reprezintă o recunoaştere a performanţei statisticii româneşti şi a profesionalismului statisticienilor din cadrul INS şi structurile sale teritoriale.[2]

Anul acesta, Institutul Naţional de Statistică aniversează 50 de ani de la introducerea metodei input-output în statistica conturilor naţionale. „Modelul input-output” a fost dezvoltat de economistul Wassiliy Leontief, cunoscut şi la noi sub denumirea „Balanţa legăturilor între ramuri” (BLR), lucrare pentru care a primit Premiul Nobel pentru Economie, în anul 1973. În sinteză, acest model se prezintă sub forma unui tabel asemănător unei grile care arată ce industrii cumpără şi care vând. Odată cu adăugarea guvernului, a consumatorilor, a ţărilor străine şi a altor elemente, apare un contur descriptiv general al bunurilor şi serviciilor care circulă într-o economie naţională, pe o perioadă determinată de timp, de regulă de un an. Utilizarea modelul input-output în statistica conturilor naţionale permite planificarea, prognoza şi luarea deciziilor necesare dezvoltării economiei unei ţări, precum şi realizarea de analize comparative la nivel global.[3]

În România, acest model de analiză şi decizie economică a fost promovat de economişti de prestigiu, printre care academicienii Emilian Dobrescu, Aurel Iancu, Lucian-Liviu Albu, Gheorghe Zaman, Valeriu Ioan-Franc, profesorii Theodor Stolojan, George Georgescu şi Luminiţa Chivu, statisticienii Adriana Ciuchea şi Liliana Pintilia din cadrul INS care coordonează activitatea de colectare a datelor la nivel naţional utilizând metoda tabelului intrări-ieşiri privind valorile calculării produsului intern brut al României.  Toţi aceşti contributori în domeniul statisticii oficiale şi/ sau academice au fost premiaţi de către conducerea INS pentru utilizarea modelului input-output în analiza, planificare şi prognoza economică, precum şi pentru fundamentarea produsului intern brut al României.

În prezent, INS prin structurile sale teritoriale este angrenat în culegerea datelor statistice pentru Recensământul General Agricol-runda 2020, proces complet digitalizat, o premieră istorică în statistica oficială românească. Scopul RGA-runda 2020 este de a oferi date statistice de calitate pentru fundamentarea politicilor în domeniul agriculturii, precum şi pentru Politica Agricolă Comună a UE şi reformelor viitoare promovate la nivel european. După perioada de culegere a datelor de exploataţiile agricole sau ferme (10 mai – 31 iulie 2021), se va proceda la recepţionarea tabletelor electronice şi a celorlalte materiale de la recenzorii-şefi şi recenzori, apoi va fi organizată o anchetă de control pentru verificarea şi validarea calităţii datelor statistice. La începutul anului viitor, vor fi diseminate rezultatele RGA-runda 2020 către beneficiarii de la nivel european şi naţional.

În anul 2022 se va realiza Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor (RPL), cercetare statistică de mare anvergură. Scopul RPL este de a oferi informaţii esenţiale şi de calitate pentru politicile publice (sociale, economice), pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor şi oraşelor, pentru mediul academic şi pentru oamenii de afaceri.  În primăvara acestui an, INS şi direcţiile sale teritoriale de statistică au efectuat un recensământ de probă la care au participat aproximativ 50.000 de gospodării alese aleator, de pe întreg teritoriul ţării. Scopul recensământului de probă este doar de testare a capacităţii de colectare, stocare şi prelucrare a datelor de recensământ. RPL propriu-zis se va derula anul viitor, urmând 3 etape distincte: 1 februarie – 13 martie 2022 se vor prelua datelor din surse administratie cu care se populează baza de date; 14 martie – 15 mai 2020 se va efectua autorecenzarea populaţiei prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing); în perioada 16 mai – 17 iulie 2022 se vor colecta datele de către recenzori prin interviuri face-to-face  cu ajutorul tabletelor electronice, aşa cum se procedează şi la RGA-runda 2020.

Cu ocazia aniversării a 162 de ani de Statistică Oficială în România, INS a organizat simpozionul Time for Action: The road to economic development and cooperation. The crucial role of the oficial statistics, care a beneficiat de o participare generoasă: preşedintele Senatului, miniştri, secretari de stat, conductori de instituţii publice, reprezentanţi ai mediului academic, oameni de afaceri, companii de stat şi companii private. Toţi aceşti contributori la lucrările simpozionului au subliniat fără tăgadă rolul statisticilor oficiale în fundamentarea politicilor publice, nevoia de interconectare a bazelor de date, diseminarea operativă a statisticilor, creştarea rezilienţei statului, comunităţilor şi cetăţenilor într-o lume care se schimbă uluitor de repede. Succesul cercetărilor statistice (calitatea şi fiabilitatea datelor statistice, diseminarea operativă a acestora) desfăşurate de INS depinde într-o măsură extraordinar de mare de colaborarea cu toate instituţiile publice şi private din România, cu cetăţenii şi comunităţile locale, fie în calitate de furnizori de date statistice, fie de producători de statistici oficiale.

[1] Institutul Naţional de Statistică, https://statisticsevents.ro/, ultima accesare  iulie 2021.

[2] Romanian Statistical Review, https://www.revistadestatistica.ro/, ultima accesare iulie 2021.

[3] Wassily Leontief (n. 5 august 1906 în St. Petersburg, Rusia + 5 februarie 1999 în New York, SUA) a fost un economist american de orgine rusă care a elaborat analiza input-output cu aplicaţii în econometrie pentru care a primt Premiul Nobel pentru Economie în 1973. W. Leontief se distinge şi pentru că dezvoltarea progrămării liniare, o tehnică matematică pentru rezolvarea problemelor complexe ale operaţiunilor economice. Anterior cercetărilor sale, economiştii au susţinut că exporturile unei ţări reflectă marfa cea mai abundentă în acea ţară (munca sau capitalul). Cu toate acestea, după cum a subliniat Leontief, deşi SUA au mai mult capital decât majoritatea celorlalte ţări, majoritatea exporturilor sale de mărfuri necesită un surplus de muncă; dimpotrivă, majoritatea importurilor de mărfuri ale SUA necesitau capital. Acest fenomen este cunoscut sub numele „Paradoxul Leontief” (apud Newsletter-ul „50 de ani de la prima aplicare a metodei input-output” realizat de Direcţia de Comunicare a INS, https://insse.ro/cms/ro/content/newsletter, utlima accesare iulie 2021).