Bumerangul lui Grindeanu. Cifrele care arată cum criza provocată de acesta s-a întors împotriva PSD

Există în politică o lege nescrisă pe care Sorin Grindeanu tocmai a redescoperit-o pe pielea lui. Când dai foc casei vecinului ca să-l vezi fugind în stradă, e bine să te asiguri mai întâi că nu locuiești prin preajmă.

După două luni de criză politică, primul barometru independent care măsoară efectele acesteia, respectiv Barometrul Poll/Int România, realizat de Agenția de Rating Politic în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026, spune o poveste care dă frisoane pesediștilor. Criza pe care social-democrații au declanșat-o, dărâmând un guvern din care ei înșiși făceau parte, s-a întors ca un bumerang: partidul condus de Sorin Grindeanu se prăbușește în încrederea publică, în timp ce Partidul Național Liberal înregistrează cel mai mare salt din întregul sistem politic.

PNL, marele câștigător al unei crize pe care nu a vrut-o

PNL urcă de la 14,2% la 22,4%. Opt puncte. Cea mai mare creștere din tot sistemul politic, într-o singură vară. Ilie Bolojan sare de la 21,8% la 29,5% în încredere și devine cel mai legitim lider pro-european cu mult peste șeful statului, situație fără precedent în ultimele decenii. La capătul celălalt al mesei, partidul lui Grindeanu stagnează, iar liderul lui rămâne agățat de o cotă personală de 14%, sub propriul partid, ca de obicei.

Dar trebuie să clarific un lucru. PNL nu se bucură de această criză și nu a provocat-o. Dimpotrivă. Liberalii au fost cei care a venit constant cu soluții de deblocare, propunând un guvern reformator susținut de PNL, USR și UDMR, care să preia guvernarea și să ducă mai departe reformele deja începute, cu o propunere de premier serioasă și pe deplin conectată la prioritățile țării. Propunerea noastră rămâne Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Partidului Popular European și unul dintre cei mai influenți europarlamentari români pe dosarele bugetare și de finanțare europeană.

Faptul că românii au recompensat tocmai partidul care a propus ieșirea din impas, și nu pe cel care a împins țara în ea, spune ceva despre maturitatea electoratului. Creșterea PNL nu vine din întâmplare iar barometrul arată că afluxul de votanți activați de criză a favorizat partidele mari, iar liberalii au atras din rândul nehotărâților cât și a altor partide de dreapta. Nu a fost o creștere obținută prin scandal, ci prin oferirea unei alternative de stabilitate într-un moment de haos.

Interesul pentru vot a crescut de la 48% la 54,9%, un nivel comparabil cu cel dintr-o campanie electorală. Cu alte cuvinte, criza a energizat publicul și i-a scos din pasivitate pe nehotărâți, care și-au format o opțiune. Iar în această mobilizare, electoratul liberal se numără printre cele mai active. Barometrul arată că votanții PNL sunt printre cei mai hotărâți, în timp ce PSD are publicul cel mai dezinteresat de urne. Cu alte cuvinte, chiar și dinamica participării joacă acum în favoarea liberalilor.

Reziliența pe care nu au calculat-o

Ce face saltul acesta cu adevărat remarcabil e ce l-a precedat. În ultimele luni, PNL a fost ținta unui asalt fără precedent pentru un partid democratic: o tentativă de a fractura formațiunea din interior, girată de la vârful statului, cu un premier desemnat paralel și cu procese pe hotărârile Congresului. Scopul era să transforme din nou PNL într-un accesoriu care se agită frumos la centura PSD.

Rezultatul? Fix pe dos. În loc să se rupă, PNL s-a strâns. A ieșit din furtună mai unit, mai limpede și mai puternic. Iar cifrele fac această reziliență palpabilă: Bolojan are încrederea a 77% dintre votanții PNL și a peste 90% dintre cei ai USR. Adică liderul liberal a devenit reper pentru tot spațiul reformator, nu doar pentru propriul partid.

Barometrul confirmă, de fapt, o tendință mai largă. Actorii politici puternici și-au consolidat bazinele electorale, iar PNL a demonstrat că are un electoral solid, care nu se lasă intimidat de presiuni și manevre de culise.

Grindeanu, prizonierul propriei crize

Dacă e cineva pentru care aceste cifre ar trebui să sune alarma, acela e Sorin Grindeanu. Barometrul îl creditează cu 14% încredere, sub cele aproape 18% ale PSD. Nu e o întâmplare, e o constantă. În orice sondaj, oficial sau nu, șeful PSD stă mai jos decât partidul. De obicei liderii ridică formațiunea. Grindeanu o apasă.

Închideți ochii și imaginați-vă-l pe Grindeanu într-o competiție uninominală. Nu puteți, și nici el nu poate. Ultima dată când s-a expus direct electoratului a fost în 2012, pentru Consiliul Județean Timiș. Un vot uninominal ar fi, pentru el, coșmarul absolut. Și mă întreb sincer cum vor face membrii de rând ai PSD campanie prin comunitățile lor cu ancora asta legată de gleznă.

Pentru că despre o ancoră este vorba. Un cumul de episoade care au erodat, an după an, orice urmă de credibilitate: scandalul Nordis, etalarea ceasurilor de lux, sutele de mii de euro din cutiile de pantofi ale colaboratorilor săi și, peste toate, cea mai proastă decizie strategică a carierei, respectiv războiul direct și neprovocat cu premierul Bolojan, dublat de tentativa de a sparge PNL. Din acel război, liberalii au ieșit mai uniți. Grindeanu a ieșit descoperit. Dacă PSD ar face mâine congres, Grindeanu ar fi istorie. De altfel, această bătălie cu Ilie Bolojan va fi și ultima pentru liderul PSD.

Cine hrănește monstrul

Și ajungem la partea care ar trebui să ne țină pe toți treji noaptea. Extremismul crește. Iar creșterea lui nu e un capriciu al istoriei sau o fatalitate căzută din cer, este produsul direct al iresponsabilității cu care PSD a ales să facă politică.

Ascensiunea extremismului în România are un părinte care poartă tricou roșu. Modul în care social-democrații au cochetat cu zona extremist, de la episoadele în care și-au recunoscut public contribuția de voturi pentru candidatul AUR prentru prezidențiale, la jocurile de culise, la tăcerea complice în fața limbajului urii și a violențelor de stradă provocate de AUR, a legitimat un fenomen pe care o clasă politică serioasă l-ar fi izolat. În loc de cordon sanitar, PSD a preferat cârdășia de moment.

Iar criza actuală a amplificat fenomenul. Demolând un guvern din care făcea parte, PSD nu a făcut altceva decât să toarne benzină peste extremism și să sape la temelia încrederii românilor în instituții și în democrația însăși. Barometrul o confirmă fără drept de apel: singurul electorat care își dorește cu adevărat alegeri anticipate este cel al AUR . Adică exact tabăra care profită de fiecare zi de instabilitate. Când destabilizezi guvernarea, nu-ți faci ție un serviciu. Le faci extremiștilor treaba.

Și, ca să nu rămână nicio îndoială cine poartă vina în ochii publicului, întrebați cine e principalul responsabil pentru criză, românii răspund PSD, detașat, cu 21,7%, peste premier, peste președinte, peste oricine.

Morala celor două luni de criză

Barometrul din iulie e o radiografie fără anestezie a două luni de criză. Arată un PNL care a încasat un asalt fără precedent și s-a ridicat mai puternic. Arată un PSD care se scufundă în propria strategie și un lider tot mai singur pe puntea vasului. Dar, dincolo de cine urcă și cine coboară în sondaje, ne pune în față un adevăr pe care nicio tabără onestă nu are voie să-l ocolească: fiecare zi de criză prelungită este un cadou împachetat frumos pentru extremiști.

Ieșirea din criză nu e dificilă. E acolo unde liberalii au arătat deja drumul, printr-un un guvern reformator, stabil, pro-european, care să repună țara pe șinele reformei în loc s-o lase să alunece în brațele populismului. În rest, circul și zgomotul se întorc întotdeauna la cel care l-a pornit.