Bulgaria, paradox demografic: are una dintre cele mai ridicate fertilități din UE, dar continuă să piardă populație

Bulgaria se află într-o situație aparent paradoxală: deși are una dintre cele mai ridicate rate ale fertilității din Uniunea Europeană, populația țării continuă să scadă, iar numărul deceselor este aproape dublu față de cel al nașterilor. Experții atrag atenția că o rată relativ bună a fertilității nu este suficientă pentru a compensa mortalitatea ridicată, îmbătrânirea populației și reducerea numărului de femei aflate la vârsta fertilă.

Bulgaria, una dintre cele mai ridicate fertilități din UE, dar pierde populație. FOTO: Arhivă

Datele oficiale arată că numărul nașterilor a scăzut cu 6,6% în 2024 și cu încă 6% în 2025. Rata fertilității a coborât de la 1,79 copii per femeie în 2023 la 1,72 în 2024 și 1,63 în 2025. Chiar și așa, Bulgaria s-a aflat pe primul loc în UE în cel mai recent clasament comparativ privind fertilitatea, poziție care reflectă însă mai degrabă nivelul relativ ridicat de la care a pornit decât o îmbunătățire a situației demografice, notează Euractiv. 

Aproape două decese pentru fiecare copil născut

În 2025, în Bulgaria au fost înregistrate doar 50.241 de nașteri, în timp ce numărul deceselor a ajuns la 99.479. Astfel, pentru fiecare copil născut au murit aproape două persoane.

Situația este agravată de reducerea constantă a numărului de potențiali părinți. La sfârșitul anului trecut, Bulgaria avea aproximativ 1,25 milioane de femei aflate la vârsta fertilă, cu circa 11.000 mai puține decât cu un an înainte.

La această problemă se adaugă și speranța de viață mai redusă. În Bulgaria, aceasta este de 75,8 ani, comparativ cu 81,5 ani la nivelul Uniunii Europene.

Krassen Stanchev, fondatorul Institutului pentru Economie de Piață, consideră că mortalitatea evitabilă reprezintă una dintre principalele probleme ale țării.

„Principala cauză a speranței de viață mai scurte în Bulgaria” o reprezintă eșecurile în combaterea mortalității evitabile, a declarat economistul pentru Euractiv. În opinia sa, reformele din sistemul medical, în special cele care pun accent pe prevenție, ar putea fi implementate fără costuri economice imposibil de suportat.

Diferențe uriașe între regiunile țării

Problemele demografice nu sunt uniforme în Bulgaria. În Sliven, unul dintre cele mai sărace județe, rata fertilității ajunge la 2,43 copii per femeie, iar vârsta medie la prima naștere este de 22,1 ani.

În Sofia, în schimb, femeile au primul copil, în medie, la 30,8 ani. Diferențele regionale sunt vizibile și în privința speranței de viață: trei dintre cele cinci regiuni europene cu cele mai scăzute valori se află în nordul Bulgariei.

În următoarele decenii, îmbătrânirea populației ar urma să se accentueze. Unele regiuni bulgare se numără printre cele în care ponderea persoanelor de peste 65 de ani în raport cu populația de vârstă activă ar putea crește cel mai mult până în 2050.

Stanchev susține că efectele declinului demografic pot fi atenuate prin creșterea productivității și prin integrarea pe piața muncii a unui număr mai mare de persoane inactive. El atrage însă atenția că unele politici publice au contribuit la accentuarea problemei, inclusiv prin atragerea forței de muncă spre sectorul public, în detrimentul celui privat.

Migrația, soluția pe termen scurt

Dacă o eventuală creștere a natalității poate produce efecte asupra pieței muncii abia peste aproximativ două decenii, migrația poate acoperi deficitul de forță de muncă într-un timp mult mai scurt.

În 2025, 44.640 de persoane s-au mutat în Bulgaria, în timp ce 9.555 au părăsit țara. Astfel, migrația netă a fost pozitivă, de 35.085 de persoane.

Acest sold a compensat aproximativ 70% din declinul natural al populației, care a fost de 49.238 de persoane.

Bulgaria a atras în ultimii trei ani aproximativ 108.000 de lucrători din afara Uniunii Europene, potrivit ministrului Muncii, Natalia Efremova. Tendința arată că migrația începe să joace un rol tot mai important în economia bulgară.

La nivel european, comisarul pentru demografie Dubravka Suica a rezumat astfel problema: „Migrația este o necesitate”.

Totuși, migrația nu poate rezolva singură criza demografică. Un raport european avertizează că aceasta poate încetini îmbătrânirea populației, dar nu îi poate schimba direcția pe termen lung.

De ce nu este suficient să se nască mai mulți copii

Experiența Bulgariei arată că o rată a fertilității relativ ridicată nu garantează stabilizarea populației. Pentru ca populația să crească, numărul nașterilor trebuie raportat nu doar la numărul femeilor fertile, ci și la mortalitate, structura pe vârste și migrație.

În cazul Bulgariei, combinația dintre mortalitatea ridicată, speranța de viață redusă, îmbătrânirea populației și scăderea numărului femeilor aflate la vârsta fertilă anulează avantajul unei fertilități care, deși este printre cele mai ridicate din UE, rămâne sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Experții susțin că soluțiile trebuie să includă reformarea sistemului de pensii, consolidarea pensiilor private, investiții în prevenție medicală, creșterea productivității și o mai bună integrare pe piața muncii. Niciuna dintre aceste măsuri nu produce însă rezultate peste noapte.

Bulgaria se confruntă astfel cu un paradox demografic dificil de rezolvat: țara are relativ mulți copii în raport cu restul Uniunii Europene, dar prea puțini pentru a compensa numărul mare de decese și pierderea populației active.