Budapesta semnalizează Vest, dar stă lipită de Est. Relaţiile Ungariei cu Rusia şi China în 2021 au continuat nestingherite
0Am mai scris în paginile LARICS despre duplicităţile Ungariei şi despre cum statul vecin şi membru UE şi NATO se simte extraordinar de bine în ambianţa unor parteneri precum Federaţia Rusă sau China.
Analiză realizată de C. Ioana*
Diplomaţia de 360 de grade a Budapestei nu s-a ostoit nici în anul care stă să se încheie, punctând la nivelul politicii externe şi a comerţului exterior (chestiuni care pentru Budapesta nu pot fi separate) o serie de succese în pofida avertismentele (anemice) ale partenerilor euro-atlantici.
Ungaria, China şi Drumul Aerian al Mătăsii
Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto (centru), inaugurează parteneriatul strategic al Aeroportului de la Budapesta cu Air China. Sursa aici.
Ungaria a deschis o nouă posibilitate de colaborare cu China în plan politic şi economic. Aeroportul din Budapesta, Henan Airport Group din China, operatorul aeroportului internaţional Zhengzhou, şi compania chinezo-ungară de logistică CECZ/Utlink au semnat un acord de cooperare (aprilie 2021) pentru crearea unui Drum Aerian al Mătăsii sino-ungar şi crearea de centre logistice speciale în cadrul celor două aeroporturi care să gestioneze traficul de mărfuri (sursa aici).
Intensificarea colaborării dintre cele două state vine pe fondul răcelii dintre majoritatea statelor europene şi Beijing în privinţa colaborării economice. Tendinţa europeană e contrazisă însă de Ungaria, care mizează constant pe relaţiile apropiate cu regimurile autoritare din China şi Rusia.
Secretarul de stat în cadrul Ministerul ungar pentru Inovare şi Tehnologie, László Mosóczi, a declarat pentru agenţia MTI, că „Acordul de cooperare semnat acum cu privire la conexiunea celor două aeroporturi ar putea oferi oportunităţi economice importante şi extinderea semnificativă a traficului aerian de marfă între China şi Ungaria. De asemenea, ar putea aduce avantaje logistice importante şi reciproce pentru Ungaria, ţărilor din Europa Centrală şi de Est, precum şi pentru China” (sursa aici).
Universitatea Fudan vine la Budapesta şi înlocuieşte Fundaţia Soros
În 2019, ministrul Inovării şi Tehnologiei, László Palkovic, a anunţat că Universitatea Fudan din China îşi va deschide un campus la Budapesta (sursa aici). De asemenea, Guvernul ungar a anunţat că va dona 2,2 milioane de euro Universităţii Fudan pentru a-şi construi noul campus din Budapesta, care ar urma să devină funcţional în 2024.
Anunţul vine la un an şi jumătate de când regimul lui Orban a trimis în exil Central European University, instituţia de învăţământ superior înfiinţată de miliardarul George Soros – care a fost una dintre cele mai bune universităţi din ţară timp de 30 de ani.
Populaţia budapestană s-a exprimat că îşi doreşte Oraşul Studenţesc promis de către Primărie şi nu Universitatea Fudan, prin rezultatul unui sondaj realizat de Institutul Opinio pe un eşantion de 473 de persoane, rezidenţi din Budapesta cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani, care au răspuns la întrebări prin intermediul telefoanelor mobile. La întrebarea pentru exprimarea alegerii între cele două instituţii, majoritatea respondenţilor – 91% au răspuns că instituţiei ungare, care va deservi 8.500 de studenţi, ar trebui să i se acorde prioritate în defavoarea universităţii chineze (sursa aici).
Proteste în Budapesta împotriva înfiinţării universităţii Fudan. Sursa aici.
În data de 05.06.2021, la Budapesta au fost anunţate 16 manifestaţii de protest împotriva înfiinţării universităţii Fudan, cu participarea a peste 20.000 de persoane, cu traseul de desfăşurare din Piaţa Eroilor, până în Piaţa Kossuth. Manifestaţiile au fost susţinute de: primarul Budapestei - Karácsony Gergely, primarul independent al localităţii Ferencváros - Baranyai Krisztina, Jámbor András – iniţiatorul manifestaţiilor şi activiştii/ fost redactor-şef al Mérce - Gede Márton şi Őze Sándor, din partea organizaţiilor Város Mindenki/Oraş pentru toată lumea, Utcáról Lakásba Egyesület /Asociaţia din Stradă în Locuinţă şi Organizaţiile avocaţilor stradali, precum şi Bereczki Áron – activist al Ligii Studenţilor (sursa aici).
Relaţia economică a Budapestei cu Moscova continuă nederanjată
Ungaria se menţine un aliat apropiat şi tradiţional al Federaţiei Ruse, aşa cum reiese din demersurile sale recente ale guvernării de la Budapesta, care au continuat neostoite pe această direcţie, pe toate nivelele.
Ungaria a blocat declaraţia dură privind Federaţia Rusă a Grupului de la Vişegrad/V4 (26.04.2021) prin care Cehia, Polonia şi Slovacia condamnau operaţiunea secretă militară a Rusiei, recent expusă publicului larg în Cehia, respectiv explozia unui depozit de muniţie, în 2014 (sursa aici).
Ungaria şi Rusia se află în discuţii avansate privind acordarea de licenţe pentru producerea vaccinului Sputnik V Covid-19 în Ungaria, care ar putea începe de la sfârşitul anului 2022, potrivit ministrului ungar de externe, Szijjártó Péter (august 2021), care evidenţia de atunci că va fi discutat şi un nou contract de aprovizionare cu gaze, cu Gazprom din Rusia (sursa aici).
Ungaria încearcă să devină prima naţiune a Uniunii Europene care va adera la Banca Eurasiatică de Dezvoltare din Moscova, potrivit ministrului de externe, Szijjártó Péter (aprilie 2021). Calitatea de membru al băncii, care include Rusia şi alţi cinci foşti membri ai Uniunii Sovietice, inclusiv Kazahstanul, va ajuta Ungaria să-şi extindă investiţiile în Asia Centrală (sursa aici).
Ungaria mai este membră şi în cadrul unui alt creditor condus de Rusia, Banca Internaţională de Investiţii, care a reuşit să îşi mute sediul la Budapesta de la Moscova, în 2019, demers criticat de aliaţii occidentali ai Ungariei (sursa aici).
Ungaria şi Rusia au semnat un acord privind înfiinţarea unei companii mixte de logistică feroviară, înregistrată în Ungaria, cu participarea companiei ungare de stat CER Cargo, a companiei de logistică feroviară RZD Logistics din Rusia, o entitate chinezească nenominalizată, potrivit lui Mosóczi László (iulie 2021), secretar de stat în cadrul Ministerului Inovaţiei şi Tehnologiei din Ungaria (sursa aici).
Ungaria cooperează cu Rusia şi scurcircuitează Ucraina
Semnarea acordul pe termen lung al gigantului energetic rus Gazprom cu Ungaria. Sursa aici.
Culminaţia acestui parteneriat tradiţional cu Federaţia Rusă a fost semnarea acordul pe termen lung cu gigantului energetic rus Gazprom. Ungaria, unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi din UE ai Rusiei, a semnat pe 27 septembrie 2021 la Budapesta un acord de furnizare de gaze naturale pe 15 ani care îi aduce gaze din Rusia prin Balcani şi Austria (sursa aici). Împreună cu conducta Nord Stream 2, care va livra gazul rusesc direct în Germania, mişcarea este văzută ca o slăbire a Ucrainei, care până de curând a fost principala cale de aprovizionare a gazelor ruseşti către Europa şi un beneficiar al veniturilor prin taxe de tranzit.
Ucraina a reacţionat. Acordul Ungariei cu Gazprom „dăunează intereselor naţionale ale Ucrainei” şi este o „decizie politică, care nu este justificată din punct de vedere economic, care a fost luată pentru a mulţumi Kremlinul”, a declarat Ministerul Ucrainean de Externe, adăugând că va solicita Comisiei Europene să evalueze dacă acordul respectă setul de reguli energetice europene. Ministerul a mai declarat că decizia Ungariei privind rutele de livrare care evită Ucraina este „surprinzătoare şi dezamăgitoare” şi că decizia încalcă principiile tratatului de bază ungaro-ucrainean semnat de cele două ţări în 1991. Decizia a fost „pur politică şi în detrimentul intereselor naţionale ucrainene şi a relaţiilor maghiar-ucrainene”, a conchis acesta (sursa aici).
Acordul este „un exemplu viu al politicilor de la Kremlin faţă de Ucraina”, a declarat luni într-un comunicat Serhiy Makogon, director executiv la Operatorul de sisteme de transport al gazelor din Ucraina LLC. „În ciuda unui contract până în 2024, ne aşteptăm la scăderi suplimentare sau la o oprire completă a gazului către Ungaria prin Ucraina".
Comentând declaraţia, Szijjártó a deplâns demersul Kievului şi a spus că nu vede „legătura dintre asigurarea aprovizionării cu energie a Ungariei şi cooperarea decentă cu vecinii noştri”. „Resping încercarea de a interfera cu afacerile Ungariei; asigurarea încălzirii de iarnă pentru unguri este treaba noastră şi nicio altă ţară nu poate interveni în acest sens ”, a spus el. „Deoarece Gazprom are gaze şi noi nu, situaţia este destul de inegală. Aşadar, de-a lungul oricărei rute care livrează gaz, noi vom cumpăra ”, a spus el (sursa aici).
Directorul executiv al Gazprom, Alexey Miller, a apărat acordul indicând diversificarea căilor de aprovizionare. Acest lucru „a devenit posibil în mare măsură datorită eforturilor companiilor bulgare, sârbe şi maghiare de a-şi dezvolta sistemele naţionale de conducte de gaz”, a spus el într-o declaraţie prin e-mail.
Politica bate geopolitica? Întrebări fără răspuns
Am amintit evoluţiile din relaţiile economice ale Ungariei cu Rusia şi China inclusiv pentru că tăcerea din jurul acestora este, deseori, uneori greu de suportat. Întrebările care se ridică sunt esenţiale:
- Dacă Ungaria, ţară membri UE şi NATO, se poate comporta oricum în relaţie cu actori precum Rusia sau China, fără a fi nici măcar avertizată, atunci poziţia euroatlantică faţă de aceste chestiuni e cel puţin problematică. De ani buni, Budapesta continuă nestingherită un joc diplomatic şi economic fără a fi deranjată cu adevărat de nicio administraţie americană, indiferent de culoarea ei politică, sau de Uniunea Europeană. Convine cuiva poziţia Budapestei? Este consonantă poziţia Ungariei, pe termen mediu şi lung, cu ce îşi doresc unele state puternice din spaţiul euro-atlantic? Adică, în pofida retoricii, relaţii economice consistente cu China şi Fereaţia Rusă?
- Astăzi, Budapesta este sancţionată, cel puţin retoric, de către Bruxelles (cazul PNNR-ului), exclusiv din perspectiva politicilor interne, în special cele legate de statutul comunităţii LGDP. Că sunt chestiuni importante este fără îndoială. Că sunt însă singurele chestiuni la care Ungaria este carentă în relaţia cu UE sau NATO este cel puţin discutabil. Până una alta, ceea ce înţelegem din mesajul Bruxelles-ului este că poţi să faci orice în relaţia cu Rusia şi China, dacă te asiguri că respecţi legislaţia privind drepturile minorităţilor de gen... Cam puţin pentru o Uniune Europeană care îşi doreşte „autonomie strategică” şi năzuieşte să devină actor relevant în jocul internaţional.
*C. Ioana a absolvit Masterul de Studii de Securitate al Universităţii din Bucureşti şi este expert LARICS pe problematica maghiară.