Blocarea aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, de către Austria, o palmă dată UE

Se ajunge iarăşi la problema unanimităţii în deciziile importante ale UE. Toate organismele şi ţările europene sunt de acord asupra pierderilor pe care le suferă comerţul intra comunitar, turismul,  România, Bulgaria şi ţările vecine lor, din cauza opoziţiei Austriei la intrarea în Spaţiul Schengen a celor două ţări. Doar Austria ţine prizoniere deciziile UE, pentru motive neserioase.

Chiar şi presa austriacă, preşedintele Austriei, spun că este o prostie să te opui acestei decizii, dar cancelarul Karl Nehammer o ţine pe a lui: nu şi nu.

În perspectiva vizitei cancelarului german Olaf Scholz în Austria, Guvernul Austriei a transmis ziarului TAZ că își menține veto-ul față de aderarea României și Bulgariei la Schengen.

Argumentele lui Nehammer sunt neserioase:  protecția frontierelor externe nu funcționează, altfel nu s-ar putea explica de ce 70% dintre migranții reținuți în Austria nu fuseseră înregistrați anterior în nicio țară din UE.

Vina nu aparţine României şi Bulgariei, ci în primul rând Ungariei, vecina Austriei, care lasă să treacă toţi refugiaţii de pe teritoriul său în Austria. Iar în Ungaria refugiaţii pot ajunge din Serbia, Croaţia, Slovenia. Iar Croaţia a fost primită în Schengen, fără opoziţia Austriei.

Explicaţia poziţiei lui Nehammer este, mai degrabă, una de psihologie politică. Ca şi vecinul său, Orban, cancelarul are ocazia să-şi „arate muşchii” în faţa întregii Europe, să arate că nu-i pasă de opinia generală a organismelor şi ţărilor UE. Că în Austria face doar ce vrea el. 

Decizia Parlamentului European şi a Comisiei Europene

Într-o rezoluție adoptată  cu 526 voturi pentru, 57 voturi împotrivă și 42 abțineri, Parlamentul subliniază că ambele țări au îndeplinit deja cerințele necesare pentru a fi admise în spațiul Schengen. Deputații regretă decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge statutul lor de membru „fără să fi fost prezentată nicio justificare de natură juridică legată de criteriile de aderare”. Un spațiu Schengen extins, fără controale la frontiere, ar face UE mai puternică.

Cetățenii Bulgariei și României sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din spațiul Schengen. Deputații notează că întârzierile la punctele de trecere a frontierei cu care se confruntă românii și bulgarii pot dura de la câteva ore la zile întregi – comparativ cu o medie de 10 minute fără verificări la frontierele interne – ceea ce înrăutățește și condițiile de muncă pentru șoferii de camioane.

„Extinderea spaţiului Schengen rămâne o prioritate politică a Comisiei şi solicităm Consiliului să facă paşii necesari pentru a fi luată o decizie cât mai curând posibil anul acesta, astfel încât România şi Bulgaria să devină parte a zonei Schengen”, a afirmat Ursula von der Leyen în scrisoarea transmisă europarlamentarului Eugen Tomac. 

Indiferent de deciziile instituţiilor europene, cancelarul Nehammer o ţine pe a lui: nu şi nu.

Ce poate face UE în această situaţie?

Nu este corect şi normal ca întreaga UE să fie prizoniera unui singur om, fie el şi cancelarul Austriei.

Avem deja un precedent, Jorg Haider, politician austriac care a pus pe jar UE în anul 2000 prin ideile sale extremiste de dreapta, apropriate de nazism. Ca şi Nehammer şi Orban  acum, Haider  credea că UE este prost construită şi gestionată, şi voia s-o schimbe, împreună cu alţi extremişti de dreapta, din interior.

În cazul Haider a fost scandal mare. În UE s-a discutat inclusiv despre suspendarea din Consiliul European a Austriei, pentru că permite derapaje precum ale lui Haider. Nu s-a ajuns până acolo, dar deranjul a fost aşa de  mare, încât  a obligat Austria să dea înapoi. Haider a demisionat din politica austriacă.

Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană:

”Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.”

Articolul 7

” (1) La propunerea motivată a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene și cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotărând cu o majoritate de patru cincimi din membrii săi, poate să constate existența unui risc clar de încălcare gravă a valorilor prevăzute la articolul 2, de către un stat membru. Înainte de a proceda la această constatare, Consiliul audiază statul membru în cauză și îi poate adresa recomandări, hotărând după aceeași procedură.

(3) În cazul în care a fost făcută constatarea menționată la alineatul (2), Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru în cauză în urma aplicării tratatelor, inclusiv dreptul de vot în Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedând în acest fel, Consiliul ține seama de eventualele consecințe ale unei astfel de suspendări asupra drepturilor și obligațiilor persoanelor fizice și juridice.

Obligațiile care îi revin statului membru în cauză în temeiul tratatelor rămân obligatorii în orice situație pentru statul membru respectiv.

Articolul 354  din Tratatul privind Funcționarea UE

”În înțelesul articolului 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană, în ceea ce privește suspendarea anumitor drepturi care decurg din apartenența la Uniune, membrul Consiliului European sau al Consiliului care reprezintă statul membru în cauză nu participă la vot, iar statul membru în cauză nu este luat în considerare la calcularea treimii sau a patru cincimi din statele membre prevăzute la alineatele (1) și (2) din articolul menționat anterior. Abținerea membrilor prezenți sau reprezentați nu împiedică adoptarea deciziilor menționate la alineatul (2) din articolul menționat anterior.

Este adevărat că până în prezent nu s-a ajuns la aplicarea acestor sancţiuni. Dar ele există, şi UE nu trebuie să se lase intimidată de Austria sau Ungaria şi trebuie să acţioneze cu fermitate pentru a impune respectarea tratatelor de aderare.

Există apoi sancţiuni individuale ale statelor membre, inclusiv ale României şi Bulgariei. Să boicoteze comerţul cu firmele austriece şi turismul între Austria şi țările lor.

Poziţia organismelor UE: România şi Bulgaria în Schengen în 2023

După ce în 2022 Austria a refuzat decizia organismelor europene, ar fi ruşinos ca în 2023 să se repete istoria. Sper ca la nivelul CE şi a PE să funcţioneze grupuri de lucru care să pregătească răspunsuri şi sancţiuni împotriva Austriei, în cazul în care profită de regula unanimităţii pentru a ţine prizonieră întreaga UE. Nu de alta, dar dacă şi de data aceasta UE eşuează în impunerea propriilor decizii, se poate trezi în viitor cu cazuri similare din partea Ungariei, Poloniei, Austriei sau chiar României.

Partidul AUR, cu un procent de 21% în sondajele privind votul din 2024, spune prin vocea şefului său, George Simion:

„Comisia Europeană este condusă de minți bolnave. Ei ne-au adus inflație, sărăcie, o pandemie inventată și pregătesc tot felul de nebunii, în timp ce noi, în România, avem nevoie de spitale, de drumuri, în timp ce jumate din Românie este îngropată în sărăcie. De la Comisia Europeană se vorbește despre identitate de gen, despre schimbări climatice, despre cum să inventeze noi pandemii și noi restricții care să ne afecteze drepturile și libertățile fundamentale”.

Jorg Heider, Viktor Orban, Karl Nehammer, George Simion fac parte din aceeaşi familie de politicieni suveraniști, care îşi construiesc discursul politic pe denigrarea UE şi a conducătorilor săi. Ignorând avantajele enorme  care derivă pentru  ţările membre UE din apartenenţa la această organizaţie.

Este un moment critic în istoria UE, în care şefii de la Bruxelles trebuie să dea dovadă de fermitate.