Bâlbâiala MApN în legătură cu „uite drona nu e drona” probează amatorismul conducerii ministerului. Ce avem de făcut?

Chiar ieri preşedintele Iohannis ne-a asigurat în termeni categorici că nicio dronă rusească nu a căzut în România, deşi ucrainienii au prezentat dovezi că ar fi căzut totuşi.

Preşedintele Iohannis:

„Nu a existat nicio piesă, şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Noi avem control total asupra spaţiului nostru naţional.

Am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia. Nu a existat nimic ce a ajuns în România”.

La doar o zi diferenţă, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr ne spune că mai multe bucăți dintr-o dronă rusească au fost găsite pe teritoriul României, în zona localităţii Plauru din județul Tulcea.

Preşedintele s-a bazat, evident, pe informările primite de la ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.

Abia acum este neliniştită populaţia, când vede cum funcţionează instituţiile statului.

Nu numai Iohannis, dar şi alte autorităţi ne spuneau că nici vorbă de drone ruseşti căzute în România.

Ministrul român de Externe, Luminița Odobescu, a negat că drone rusești ar fi lovit teritoriul României.

Teritoriul României nu a fost lovit de drone sau de resturi de drone în urma atacului de peste noapte asupra unui port ucrainean de peste Dunăre.

Acum s-a trezit şi Iohannis la realitate:

„Dacă se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă rusească, o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă și o violare gravă a suveranității și integrității teritoriale a României”.

MApN a greşit când a luat în derâdere afirmaţiile şi dovezile prezentate de Ucraina, dar şi de alte surse. Trebuia întâi să verifice temeinic, şi apoi să facă informările şi declaraţiile că nu există nicio dronă. Păcălindu-l inclusiv pe preşedintele Iohannis, care s-a făcut de râs cu declaraţii contradictorii de la o zi la alta!

Un alt aspect. Cum de nu are România, la graniţa pe Dunăre cu Ucraina, aparatura performantă de interceptare şi distrugere a dronelor, care iată, trec şi Dunărea şi cad pe teritoriul României?

Ministrul Apărării ne-a asigurat că:

Ministerul Apărării Naționale a luat măsuri de vigilență întărită în spațiul național terestru, maritim și aerian și contribuie la consolidarea posturii de apărare și descurajare pe flancul estic, conform planurilor naționale și aliate.

Aşa erau de „întărite” măsurile de vigilenţă că timp de trei zile ministerul nu a ştiut că drone ruseşti au căzut pe teritoriul României.

Acesta este un prim aspect inadmisibil al activităţii MApN. Nici nu ştie când trec dronele ruseşti Dunărea, darămite să le mai intercepteze şi distrugă!

De data aceasta atacul rusesc cu drone în teritoriul unei ţări NATO nu s-a soldat cu victime. Dar data viitoare?

Că rămăşiţele găsite aparţin unei drone ruseşti nu mai este loc de îndoială. Prea coincid toate avertismentele Ucrainei şi ale altor surse.

Ce are de făcut România?

În primul rând să echipeze forţe militare de la graniţa pe Dunăre cu Ucraina cu echipamente performante de interceptare şi distrugere a dronelor aflate deasupra Dunării. Dacă nu este capabilă singură, să ceară ajutor NATO, în echipamente şi specialişti. Nu putem accepta ca data viitoare o dronă rusească să omoare români aflaţi în satele de la graniţa cu Ucraina. Semnale au existat. Trebuia de mult realizată o astfel de operaţie de echipare a forţelor armate din România. Nu de alta, dar ajungem de râsul ţărilor din NATO!

După stabilirea provenienţei rămăşiţelor, ce-ar trebui să facă România?

Să avertizeze Rusia  pe canale diplomatice că nu poate tolera aşa ceva. Să meargă până acolo încât să suspende relaţiile diplomatice cu Rusia, ca protest la cele întâmplate.

Ar putea să invoce art. 4 din Tratatul NATO, care prevede consultări cu ţările NATO în cazul unor ameninţări directe la adresa teritoriului unei ţări din NATO. Rusia trebuie să vadă că România şi NATO reacţionează, nu stau pasive la astfel de provocări. Ni s-a tot repetat că NATO va apăra fiecare cm al unei ţări NATO. Acum are ocazia să demonstreze această afirmaţie.

Situaţia nu este comparabilă cu prăbuşirea unei rachete în teritoriul Poloniei, care a făcut şi victime umane. Serviciile de informaţii şi de supraveghere ale NATO au ştiut imediat că este vorba de o rachetă ucrainiană, nu rusească.

Acum, experţi din România şi Ucraina trebuie să stabilească dacă a fost un act premeditat de către Rusia, sau un accident rezultat în urma acţiunii apărării antiaeriene din Ucraina, care a dus la deturnarea unor rămăşiţe de drone spre teritoriul românesc.

Oricum ar fi, România nu poate sta cu braţele încrucişate, fără reacţii pe măsură. Ca să evite pe viitor repetarea unor astfel de acte de agresiune asupra unui teritoriu al unei țări NATO.