Art. 26 LEN. Foaie de parcurs post-HG/16.07.2020

Întrebare: Câţi miniştri, din 2011 începând, au lăsat de izbelişte art. 26 LEN, cel mai tare articol din lege? Răspuns corect: TOŢI, până la cel în funcţie. Eu am numărat vreo treişpe. Altă întrebare: cât a durat până când ministrul în funcţie a dat lumină verde (bravo!...) activării art. 26 LEN prin HG (cinci articole mari şi late)? Răspuns corect: şase luni. Asta e. Atât au putut. Aici suntem acum. Mergem mai departe. #clasapoliticăşiEducaţia

1. 16.07.2020. HG. ACUM SUNTEM AICI

“Începând cu anul şcolar 2020-2021, în sistemul de învăţământ preuniversitar vor funcţiona unităţi de învăţământ cu statut de unităţi–pilot, experimentale şi de aplicaţie. Decizia a fost adoptată în şedinţa Guvernului de joi, 16 iulie 2020, şi face posibilă pilotarea politicilor publice cu impact real în domeniul educaţional.

Rolul unităţilor de învăţământ cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie este de a pune în aplicare şi de a evalua proiecte de cercetare educaţională, noi modele curriculare şi de carieră didactică, în vederea fundamentării de politici publice la nivel naţional.

Pentru anul şcolar 2020-2021, lista unităţilor de învăţământ preuniversitar care vor funcţiona ca unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, până cel târziu la data de 15 august 2020.

De asemenea, Ministerul Educaţiei şi Cercetării va aproba metodologia de înfiinţare şi funcţionare a unităţilor–pilot, experimentale şi de aplicaţie. Aceasta va cuprinde şapte componente:

• modalitatea prin care unităţile de învăţământ preuniversitar pot solicita dobândirea acestui statut;
• criteriile de selecţie;
• modelele curriculare şi de carieră didactică;
• structura de personal şi modalităţile de organizare a normei de muncă pentru personalul didactic şi nedidactic;
• mecanismele de finanţare;
• mecanismul de monitorizare şi evaluare;
• alte reglementări necesare înfiinţării şi funcţionării, inclusiv Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie (până la data de 1 august 2020).

Hotărârea de Guvern aprobată în 16.07.2020 va facilita implementarea obiectivelor strategice ale proiectului România Educată, perceput de către societate ca prioritate critică, cu alte cuvinte, pilotarea unui nou model centrat pe oferta curriculară a fiecărei şcoli-pilot în parte, în acord cu valorile, profilul absolventului, competenţele-cheie şi ariile de învăţare, definite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.”

Textul integral al HG, aici.

Cu gratitudine şi distinsă preţuire, mulţumesc public tânărului meu coechipier Constantin-Alexandru Manda, prim co-autor expert al versiunilor iniţiale ale Hotărârii de Guvern şi Notei de fundamentare pe care le-am promovat spre analiză şi decizie, în lunile de început ale proiectului în MEC (ianuarie-martie a.c.) Felicitări, Alex! MULŢUMESC!

2. CE PILOTĂM. PUNCTUL DE INFLEXIUNE: ARHITECTURI CURRICULARE

Pentru conformitate, prezint aici, din nou, modelul propus spre pilotare, în baza căruia, în perioada ianuarie-iulie a.c., s-a derulat în MEC întregul proces instituţional ce a condus la adoptarea HG de activare a art. 26 LEN, în 16.07.2020.

ARHITECTURI CURRICULARE DE SECOL XXI – modelul propus spre pilotare

REPERE STRATEGICE

• Subsidiaritate autentică, în spirit european, materializată în CURRICULUM OFERIT DE ŞCOALĂ
• Centrare autentică pe nevoile / aspiraţiile elevilor (I),materializată în PROIECTARE CURRICULARĂ PE ARII DE ÎNVĂŢARE
• Centrare autentică pe nevoile / aspiraţiile elevilor (II), materializată în CURRICULUM LA DECIZIA ELEVILOR, DIN OFERTA ŞCOLII

VALORI

• Integritate
• Curaj
• Patriotism

VIZIUNE

• România secolului XXI edifică o Şcoală de secol XXI, care educă tineri integri, respectuoşi, stăpâni pe ei, cu comportament etic, capabili să înveţe de-al lungul întregii vieţi.

PRINCIPII

• Autonomie în învăţare / a învăţa să înveţi
• Conţinut conceptual-teoretic relevant
• Conţinut aplicativ-practic utilizabil în viaţa reală
• Interdisciplinaritate integrată organic în învăţare
• Procese educaţionale generatoare de învăţare continuă

COMPETENŢE-CHEIE

• Gândire algoritmică şi critică
• Inteligenţă emoţională, caracterială, contextuală şi socială
• Rezolvare de probleme şi antreprenoriat
• Competenţă lingvistică
• Competenţă simbolică, numerică şi grafică
• Participare şi implicare civică
• Relaţionare inteligentă prin comportament şi limbaj
• Explorare şi experimentare empirică şi ştiinţifică

ARII ALE ÎNVĂŢĂRII (I) – Taxonomie

• Limbă, literatură, latinitate, cultură română
• Istorie şi Geografie
• Matematică, statistică, informatică aplicată
• Arte. Educaţie estetică
• Ştiinţele naturii şi Pământului
• Om, societate, spiritualitate
• Educatie fizică, sport, sănătate
• Multiculturalism. Limbi de circulaţie internaţională

N.B. Rămâne deschisă conversaţia deschisă privind rolul şi locul unei Educaţii tehnologice de secol XXI – de pildă, pornind de la argumentul formulat aici.

ARII ALE ÎNVĂŢĂRII (II) – Ponderi / Soluţii în cadrul legislativ Pop-Iohannis

• Toate cele 8 arii de învăţare au PONDERI EGALE în educaţia elevilor de gimnaziu-liceu, deoarece sunt EGAL DE IMPORTANTE pentru a deveni cetăţeni de nădejde ai secolului XXI În ipoteza de mai sus:
• Pentru gimnaziu (25 ore / săptămână), ariile de învăţare POT FI REPARTIZATE cvasi-uniform astfel: 7 arii x 3 ore / săptămână = 21 ore 1 arie x 4 ore / săptămână = 4 ore 21 ore + 4 ore = 25 ore = 5 zile x 5 ore / zi
• Pentru liceu (30 ore / săptămână), ariile de învăţare POT FI REPARTIZATE cvasi-uniform astfel: 6 arii x 4 ore / săptămână = 24 ore 2 arii x 3 ore / săptămână = 6 ore 24 ore + 6 ore = 30 ore = 5 zile x 6 ore / zi

ARII ALE ÎNVĂŢĂRII (III) – CURRICULUM LA DECIZIA ELEVILOR, DIN OFERTA ŞCOLII

• Unitate de lucru: MODULUL SEMESTRIAL (gimnaziu = 8 semestre; liceu = 8 semestre)
• În fiecare semestru, definim ariile de învăţare de TRUNCHI COMUN (TC) şi pe cele din CURRICULUM LA DECIZIA ELEVILOR, DIN OFERTA ŞCOLII (CDE) TC + CDE = 8
• DINAMICA relaţiei TC«CDE pe ARII DE ÎNVĂŢARE POATE FI operaţionalizată astfel: Gimnaziu: Clasa a V-a: 6 TC + 2 CDE; 6 TC + 2 CDE (în fiecare semestru) Clasa a VI-a: 6 TC + 2 CDE; 6 TC + 2 CDE (în fiecare semestru) Clasa a VII-a: 5 TC + 3 CDE; 5 TC + 3 CDE (în fiecare semestru) Clasa a VIII-a: 5 TC + 3 CDE; 5 TC + 3 CDE (în fiecare semestru) Liceu: Clasa a IX-a: 5 TC + 3 CDE; 5 TC + 3 CDE (în fiecare semestru) Clasa a X-a: 4 TC + 4 CDE; 4 TC + 4 CDE (în fiecare semestru) Clasa a XI-a: 4 TC + 4 CDE; 4 TC + 4 CDE (în fiecare semestru) Clasa a XII-a: 3 TC + 5 CDE; 3 TC + 5 CDE (sau 2 TC + 6 CDE, în sem. II)
• Gimnaziu: Clasa a V-a: 6 TC + 2 CDE; 6 TC + 2 CDE (în fiecare semestru) Clasa a VI-a: 6 TC + 2 CDE; 6 TC + 2 CDE (în fiecare semestru) Clasa a VII-a: 5 TC + 3 CDE; 5 TC + 3 CDE (în fiecare semestru) Clasa a VIII-a: 5 TC + 3 CDE; 5 TC + 3 CDE (în fiecare semestru)
• Clasa a V-a: 6 TC + 2 CDE; 6 TC + 2 CDE (în fiecare semestru)
• Clasa a VI-a: 6 TC + 2 CDE; 6 TC + 2 CDE (în fiecare semestru)
• Clasa a VII-a: 5 TC + 3 CDE; 5 TC + 3 CDE (în fiecare semestru)
• Clasa a VIII-a: 5 TC + 3 CDE; 5 TC + 3 CDE (în fiecare semestru)
• Liceu: Clasa a IX-a: 5 TC + 3 CDE; 5 TC + 3 CDE (în fiecare semestru) Clasa a X-a: 4 TC + 4 CDE; 4 TC + 4 CDE (în fiecare semestru) Clasa a XI-a: 4 TC + 4 CDE; 4 TC + 4 CDE (în fiecare semestru) Clasa a XII-a: 3 TC + 5 CDE; 3 TC + 5 CDE (sau 2 TC + 6 CDE, în sem. II)
• Clasa a IX-a: 5 TC + 3 CDE; 5 TC + 3 CDE (în fiecare semestru)
• Clasa a X-a: 4 TC + 4 CDE; 4 TC + 4 CDE (în fiecare semestru)
• Clasa a XI-a: 4 TC + 4 CDE; 4 TC + 4 CDE (în fiecare semestru)
• Clasa a XII-a: 3 TC + 5 CDE; 3 TC + 5 CDE (sau 2 TC + 6 CDE, în sem. II)

Detalii despre procesul şi conţinutul pilotării, aici.

3. CUM FINANŢĂM PILOTAREA. BANI EUROPENI

Tot pentru conformitate, prezint, din nou, NOTA-CONCEPT privind finanţarea proiectului, din fonduri europene – document elaborat la începutul lunii martie a.c., în colaborare cu doamna Ella Ştefan, director OI POCU, căreia îi mulţumesc public aici. Nota-concept formalizează mesajul ministrul Educaţiei şi Cercetării adresat ministrului Fondurilor Europene, privind importanţa şi relevanţa proiectului pilotării, confirmând oportunitatea finanţării sale prin fonduri europene. Pasul tehnic următor îl reprezintă deschiderea fişei de proiect, în baza căreia se iniţiază întreg demersul paşilor operaţionali aferenţi punerii în fapt a finanţării propriu-zise.

Domnului Marcel BOLOŞ, ministrul Fondurilor Europene

NOTĂ-CONCEPT

privind finanţarea prin fonduri europene a proiectului

ROMÂNIA-EDUCATĂ, PUSĂ ÎN FAPT

ŞCOLI-PILOT, PENTRU SCHIMBAREA PARADIGMEI EDUCAŢIEI

Stimate domnule ministru,

Supun analizei şi deciziei dumneavoastră proiectul ROMÂNIA EDUCATĂ, PUSĂ ÎN FAPT. ŞCOLI-PILOT, PENTRU SCHIMBAREA PARADIGMEI EDUCAŢIEI, în vederea aprobării finanţării prin fonduri europene, în perioada  2020-2024.

Proiectul, de importanţă critică pentru sistemul public al educaţiei din România, are ca obiectiv strategic pilotarea unor arhitecturi curriculare şi de resurse umane de secol XXI, pe baza activării, prin Hotărâre de Guvern, a articolului 26 din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1 / 2011, ce prevede funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie.

Aşa cum am menţionat explicit în titlu, acum punem în fapt, în premieră, componentele curriculare şi de carieră didactică ale proiectului ROMÂNIA EDUCATĂ, coordonat direct de Preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis.

• CONTEXT

Deşi cadrul normativ legal permite încă din 2011, până în prezent în România nu am asistat la nicio pilotare a politicilor publice cu impact real în domeniul educaţional. Ca urmare a acestui fapt, ajustarea politicilor publice s-a făcut cu efect direct asupra tuturor beneficiarilor, ducând la bulversarea sistemului, din cauza lipsei de predictibilitate. România se află într-un punct de cotitură din perspectiva a ceea ne dorim de la educaţie. În urma amplei consultări “România Educată”, derulată timp de doi ani (2016-2018) sub egida Preşedintelui României, au rezultat o viziune şi o strategie pentru educaţia românească la orizontul anului 2030. Pentru ca România Educată să nu rămână doar un proiect pe hârtie, ci să devină realitate, Guvernul României îşi asumă acum acest proiect fără precedent în treizeci de ani de existenţă postcomunistă, astfel încât România secolului XXI să poată funcţiona competitiv şi sustenabil la nivel global, propulsată de o Şcoală performantă, de secol XXI.

Percepţia generală a elevilor români este că ceea ce studiază la şcoală este învechit şi nu îi va ajuta în activitatea ulterioară. O transformare curriculară care să producă efecte reale şi vizibile trebuie pregătită, ajustată şi calibrată în funcţie de nevoile reale ale fiecărui copil din România, în aşa fel încât ceea ce studiază la şcoală să răspundă cu adevărat nevoilor lui, ale comunităţii locale şi ale societăţii în general.

Un studiu recent al Consiliului Naţional al Elevilor relevă că în anul şcolar 2018-2019 un procent de 42,1% dintre elevi nu au fost consultaţi cu privire la materiile opţionale pe care ar urma să le studieze în anul următor, ceea ce ne arată o deficienţă de ordin structural a învăţământului românesc de a accepta nevoile beneficiarilor şi de a răspunde la acestea. 

Ineficienţa actualului curriculum naţional este susţinută şi de datele obţinute de România la testările PISA din anul 2018. Conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, România se află sub media statelor care participă la PISA, decalajele fiind de 59 de puncte la citire şi matematică şi de 63 de puncte la ştiinţe. Astfel, în acest moment analfabetismul funcţional în rândul elevilor de 15 ani este de 44%, marcând o creştere cu 5% faţă de anul 2015.

Totodată, în acord cu conceptul de securitate naţională extinsă, starea actuală a sistemului de educaţie a fost calificată în Stategia Naţională de Apărare a Ţării drept vulnerabilitate pentru securitatea naţională a României, în context european şi transatlantic.

• SCHIMBĂRI ACTIVATE PRIN PILOTARE

Pilotarea unui nou model centrat pe oferta curriculară a fiecărei şcoli-pilot în parte (curriculum oferit de şcoală, alcătuit din trunchi comun şi curriculum la decizia elevilor din oferta şcolii), în acord cu valorile, profilul absolventului, competenţele-cheie şi ariile de învăţare definite de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, precum şi a unui nou model de carieră didactică, proiectat pe opţiuni orizontale echivalente, începând cu anul şcolar 2020-2021, va reprezenta piatra de temelie pentru ca viziunea proiectului România Educată, la orizontul anului 2030, să devină realitate. Putem vorbi despre o România Educată doar atunci când totţi elevii, fără excepţie, sunt trataţi la şcoală ca personalităţi distincte, active, implicate, responsabile, cu aspiraţii, nevoi şi preocupări bine definite, pe care sistemul îşi asumă să îi livreze societăţii la finalul celor 12 ani de şcoală: cetăţeni integri, respectuoşi, stăpâni pe ei, cu un comportament etic, capabili să înveţe de-a lungul întregii vieţi.

Unităţile de învăţământ cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie vor aplica la clasă arhitecturile curriculare diferite de actualele planuri-cadru în vigoare, tocmai cu rolul de a testa la firul ierbii impactul unor modificări sistemice, cu scopul de a le ajusta, corecta şi adapta în funcţie de nevoi, înainte de scalare acestora. Unităţile-pilot vor funcţiona, de asemenea, după noi modele de normare, salarizare şi parcurs al carierei didactice, tocmai pentru a le face compatibile cu modelul curricular pilotat. Derogările de la curriculumul naţional şi de la normele infralegale privind organizarea şi funcţionarea unităţii de învăţământ vor fi realizate printr-un regulament, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, care va deroga de la acte normative cu aceeaşi forţă juridică. Totodată, unităţile-pilot vor beneficia de un surplus la finanţarea de bază pentru cheltuieli de natura celor cu bunuri şi servicii, precum şi pentru formare profesională continuă, în aşa fel încât pilotarea să fie realizată în condiţii de eficienţă maxime.

Dreptul de opţiune al şcolilor va fi respectat, procesul gândit prin hotărârea supusă aprobării fiind unul de jos în sus. Nicio şcoală nu va fi obligată să participe la pilotarea, o condiţie esenţială pentru a face parte din program fiind anunţarea intenţiei unităţii de învăţământ, în urma hotărârii Consiliului de Administraţie şi doar după avizul consiliului şcolar al elevilor şi al consiliului reprezentativ al părinţilor. Lista unităţilor-pilot va fi aprobată până la data de 30 aprilie 2020, înainte de afişarea cifrelor de şcolarizare pentru clasa a V-a şi a IX-a, în aşa fel încât părinţii elevilor care ar urma să studieze pe un model curricular pilot vor putea lua decizia în cunoştinţa de cauză, fiind astfel respectată nevoia de predictibilitate a beneficiarilor.

Proiectul propus se încadrează in obiectivele specifice ale Programului Operaţional Capital Uman, Axa Prioritară: Educaţie şi competenţe, Prioritatea de investiţii: 10.i. Reducerea şi prevenirea abandonului şcolar timpuriu şi promovarea accesului egal la învăţământul preşcolar, primar şi secundar de calitate, inclusiv la parcursuri de învăţare formale, non formale şi informale pentru reintegrarea în educaţie şi formare, pentru ca vor fi susţinute măsuri  care vor fi  pilotate si in funcţie de rezultate, extinse la nivel sistemic, dezvoltate în mod corelat din cadrul obiectivului specific  6.3[1]  menite să asigure îmbunătăţirea participării la educaţie prin pilotarea unui nou model de oferta curriculară a fiecărei şcoli-pilot, corelate cu cele din cadrul OS 6.5[2] destinate asigurării unor oferte educaţionale orientate pe formarea de competenţe şi cele aferente OS 6.6[3] destinate dezvoltării profesionale continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar. Grupul ţintă vizat de proiect este compus din elevi, cadre didactice din învăţământul primar şi gimnazial, manageri şcolari, experţi  în educaţie care pot aduce plusvaloare în dezvoltarea si aplicarea unui curriculum relevant.

Astfel, utilizând asistenţă financiară nerambursabilă se vor:

• Elabora conţinuturi didactice aferente pilotării (programe şcolare; suporturi de curs; materiale didactice),
• Susţine resursele umane implicat în pilotare, în condiţii de normare centrată pe opţiuni orizontale echivalente,
• Organiza vizite de documentare şi evaluare în teritoriu, schimburi de experienţă interne şi internaţionale.

Stimate domnule ministru,

Decizia POLITICĂ de activare a articolului 26 / LEN astfel încât funcţionarea şcolilor-pilot să înceapă în anul şcolar 2020-2021 marchează un moment excepţional pentru Educaţia din România, fără precedent în istoria noastră de după 1989. Această decizie politică va pune în fapt, pentru prima dată, arhitecturile curriculare de secol XXI şi carierele didactice de secol XXI.

Acum, Partidul Naţional Liberal are ocazia de a face istorie adevărată, fără precedent în Educaţia din România, marcând incontestabil, o dată pentru totdeauna, ieşirea Şcolii româneşti din paradigma sa comunistă. Am încredere că, beneficiind de sprijinul dumneavoastră nemijlocit, partidul politic care a avut forţa să crediteze şi să sprijine viziunea lui Spiru Haret ATUNCI, la finele secolului XIX-începutul secolului XX; va avea aceeaşi forţă şi viziune ACUM, acţionând politic pe măsura importanţei istorice a celei de-a treia mari transformări de sistem a Educaţiei în România, punând-o în fapt prin aprobarea Hotărârii de Guvern pentru activarea articolului 26 / LEN.

Cu distins respect,

Monica Cristina ANISIE, ministrul Educaţiei şi Cercetării

Bucureşti, 06.03.2020

4. TABLOUL DE ANSAMBLU. FOAIA DE PARCURS

Am structurat managementul proiectului pilotării în foaia de parcurs pe care o prezint, sintetic, aici. Am prezentat documentul, spre analiză şi decizie, în februarie a.c., ca bază a pregătirii deciziei politice de adoptare a HG pentru activarea art. 26 LEN.

Art. 26 LEN 1 / 2011

Road Map. Blueprint

• CE

• Activarea art. 26 LEN 1 / 2011, ce prevede stabilirea, prin hotărâre a Guvernului, a funcţionării în sistemul de învăţământ preuniversitar a unor unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie
• Punerea în fapt a funcţionării unor unităţi-pilot, începând cu anul şcolar 2020-2021
• Ce pilotăm: Arhitecturi curriculare din altă clasă decât actualele planuri-cadru Modele de normare şi carieră didactică din altă clasă decât actuala modalitate de normare şi salarizare a cadrelor didactice Modele instituţionale centrate pe descentralizare şi subsidiaritate reale, în concordanţă cu prevederile Pactului Naţional pentru Educaţie, asumat de clasa politică în 2008 şi nedenunţat de nici unul dintre partidele politice semnatare
• Arhitecturi curriculare din altă clasă decât actualele planuri-cadru
• Modele de normare şi carieră didactică din altă clasă decât actuala modalitate de normare şi salarizare a cadrelor didactice
• Modele instituţionale centrate pe descentralizare şi subsidiaritate reale, în concordanţă cu prevederile Pactului Naţional pentru Educaţie, asumat de clasa politică în 2008 şi nedenunţat de nici unul dintre partidele politice semnatare

• DE CE

• Din perspectivă politică: pentru începerea operaţionalizării în sistem a proiectului prezidenţial România Educată, la 6 ani de la lansarea sa ca proces de leadership real, transformaţional
• Din perspectivă educaţională strategică (termen lung – 8-13 ani): pentru pregătirea şi executarea schimbării paradigmei Educaţiei în România, la scară largă, prin decuparea unor entităţi-pilot, unde putem testa, măsura, adapta şi corecta, acolo unde este necesar, ipotezele punerii în fapt a unor modele educaţionale de secol XXI
• Din perspectivă educaţională operaţională (termen mediu – 5-8 ani): pentru validarea demersului pedagogic, managerial şi de leadership, prin focalizarea acţiunii cadrului strategic propus pe generarea autentică (forme cu fond) a unor prime promoţii de absolvenţi de gimnaziu şi liceu cu un profil al absolventului care să-i sprijine în mod real să abordeze cu succes provocările profesionale şi personale cărora au a le face faţă în prezent şi, mai ales, în viitor
• Din perspectivă educaţională tactică (termen scurt – 1-3 ani): pentru testarea, ajustarea, măsurarea şi validarea capacităţii şcolilor-pilot de a-şi asuma, eficient şi eficace, proiectarea curriculară (curriculum oferit de şcoală) şi de resurse umane (carieră didactică; normare flexibilă / salarizare adecvată), în condiţii autentice de descentralizare şi sustenabilitate

• CINE / CÂND

• Ministrul Educaţiei şi Cercetării: promovează spre aprobare Hotărârea de Guvern pentru activarea art. 26 LEN 1 / 2011 – 13-21.02.2020 // 15.07.2020
• Prim-ministrul Guvernului României: aprobă Hotărârea de Guvern pentru activarea art. 26 LEN 1 / 2011 – 20-25.02.2020 // 16.07.2020
• Echipa MEC desemnată de ministrul Educaţiei şi Cercetării şi coordonată de persoana numită de ministrul Educaţiei şi Cercetării în acest scop elaborează cadrul normativ şi metodologic necesar începerii funcţionării unor unităţi-pilot, din anul şcolar 2020-2021 – 25.02-30.04.2020 // 01.08.2020
• Ministrul Educaţiei şi Cercetării semnează Ordinul de Ministru pentru aprobarea şi executarea Cadrului normativ şi metodologic necesar începerii funcţionării unor unităţi-pilot, din anul şcolar 2020-2021 – 30.04.2020 // 15.08.2020
• Inspectoratele şcolare sub a căror jurisdicţie se află şcolile-pilot iau act de Ordinul Ministrului Educaţiei şi Cercetării pentru aprobarea şi executarea Cadrului normativ şi metodologic necesar începerii funcţionării unor unităţi-pilot, din anul şcolar 2020-2021, şi sprijină procesul pilotării, în parametrii optimi de descentralizare şi subsidiaritate – 15.05.2020 // 15.08.2020
• Şcolile care decid să-şi asume pilotarea întreprind demersurile ce le revin: Comisiile de curriculum, consiliile profesorale şi consiliile de administraţie îşi exercită atribuţiile pentru ca directorul şcolii-pilot să emită Decizia de participare la pilotare – 31.05.2020 // 15.08.2020 Asociaţiile de părinţi ale şcolilor-pilot dezbat şi îşi exprimă în scris acordul pentru participarea şcolii la pilotare – 31.05.2020 // 15.08.2020 Consiliile elevilor din şcolile-pilot dezbat şi îşi exprimă în scris acordul pentru participarea şcolii la pilotare – 31.05.2020 // 15.08.2020 Echipele din şcolile-pilot, împreună cu echipa din MEC care coordonează pilotarea: pregătesc riguros începerea pilotării, din septembrie 2020 – 25.02-30.09.2020 // 16.07-30.09.2020 Şcoli pregătite să-şi asume pilotarea din septembrie 2020 (15.08.2020): … … …
• Comisiile de curriculum, consiliile profesorale şi consiliile de administraţie îşi exercită atribuţiile pentru ca directorul şcolii-pilot să emită Decizia de participare la pilotare – 31.05.2020 // 15.08.2020
• Asociaţiile de părinţi ale şcolilor-pilot dezbat şi îşi exprimă în scris acordul pentru participarea şcolii la pilotare – 31.05.2020 // 15.08.2020
• Consiliile elevilor din şcolile-pilot dezbat şi îşi exprimă în scris acordul pentru participarea şcolii la pilotare – 31.05.2020 // 15.08.2020
• Echipele din şcolile-pilot, împreună cu echipa din MEC care coordonează pilotarea: pregătesc riguros începerea pilotării, din septembrie 2020 – 25.02-30.09.2020 // 16.07-30.09.2020
• Şcoli pregătite să-şi asume pilotarea din septembrie 2020 (15.08.2020): … … …
• …
• …
• …

5. CADRUL NORMATIV-METODOLOGIC. TO-DO -TERMEN SCURT

Azi, 17.07.2020, suntem aici: Ministerul Educaţiei şi Cercetării va aproba metodologia de înfiinţare şi funcţionare a unităţilor–pilot, experimentale şi de aplicaţie.

Aceasta va cuprinde şapte componente:

• modalitatea prin care unităţile de învăţământ preuniversitar pot solicita dobândirea acestui statut;
• criteriile de selecţie;
• modelele curriculare şi de carieră didactică;
• structura de personal şi modalităţile de organizare a normei de muncă pentru personalul didactic şi nedidactic;
• mecanismele de finanţare;
• mecanismul de monitorizare şi evaluare;
• alte reglementări necesare înfiinţării şi funcţionării, inclusiv Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie (până la data de 1 august 2020)

Piesa critică instituţională pentru buna funcţionare a pilotării o reprezintă structura MEC cu atribuţii complet alocate managementului proiectului pilotării. Această structură, acum, nu există. Recomandarera pe care eu am făcut-o dintru început a fost următoarea:

• crearea, în organigrama MEC, a unei structuri dedicate, de tip task force, în componenţa căreia intră 5-8 profesionişti integri, curajoşi, vizionari, credibili, capabili să gestioneze tehnic pilotarea
• asigurarea independenţei structurii create faţă de secretariatul de stat pentru învăţământ preuniversitare, prin funcţionarea sa în subordinea directă a ministrului Educaţiei şi Cercetării, care e critic necesar să-şi asume integral leadershipul procesului
• învestirea coordonatorului structurii create cu autoritate decizională formală de nivel cât mai înalt – echivalent minim director general sau, mai eficient, secretar de stat

În parametrii de proces operaţionali descrişi mai sus, am încredere că primele şcoli-pilort pot începe să funcţioneze eficient încă din anul şcolar 2020-2021. Altfel, nu.

Gând bun tuturor.

Ţinem aproape.

[1] O.S.6.3 „Reducerea părăsirii timpurii a şcolii prin măsuri integrate de prevenire şi de asigurare a oportunităţilor egale pentru elevii aparţinând grupurilor vulnerabile, cu accent pe elevii aparţinând minorităţii roma şi elevii din mediul rural/ comunităţile dezavantajate socio-economic”

[2] O.S.6.5 „Creşterea numărului de oferte educaţionale orientate pe formarea de competenţe şi pe utilizarea de soluţii digitale/de tip TIC în procesul de predare”

[3] O.S.6.6 „Îmbunătăţirea competenţelor personalului didactic din învăţământul preuniversitar în vederea promovării unor servicii educaţionale de calitate orientate pe nevoile elevilor şi a unei şcoli incluzive”