Aplicarea legii Învăţământului Preuniversitar naşte contradicţii mari. Iohannis şi Deca nu le-au anticipat

Legile Educaţiei au fost promulgate, urmează punerea lor în operă prin legislaţie secundară. Este etapa cea mai dificilă, pentru că în practică apar probleme pe care „geniile” din Carpaţi nu le-au bănuit.

Burse de merit

Aproximativ 8500 de elevi cu media sub 5 iau bursă de merit, dintre care 158 cu media sub 2! Autorii legilor au pus în lege că 30% dintre elevii unei clase vor primi burse de merit, fără să anticipeze că sunt clase a IX-a de liceu în care între cei 30% vor fi şi elevi cu note de 2 şi 3. Aşa e la noi, se intră la liceu cu orice medie, după care elevii învaţă derivate, integrale, fizică cuantică, teorie literară.

„Geniile” carpatine nu s-au gândit să le numească burse sociale, nu de merit. Aşa e când crezi că te pricepi la toate cele.

Premierul Ciolacu s-a declarat şi el uimit de situaţie:

„Am văzut situația total anormală prin care s-a ajuns ca elevii de nota 2 să primească burse de merit. Acest lucru nu poate fi acceptat în continuare. Sperăm să avem cât mai repede o soluție prin care bursa de merit să reflecte performanța școlară și să fie o distincție foarte clară între bursa de merit și bursele sociale, care au destinație, în primul și primul rând, pentru a reduce abandonul școlar”.

Trecem peste faptul că premierul nici nu are bani pentru aceste burse. Ministrul Educaţiei i-a cerut 9 miliarde pentru salarii, burse, transportul elevilor, şi abia a primit 2,6 miliarde lei pentru salariile profesorilor, prin noul mecanism inventat de Ciolacu, Fondul de Rezervă a Guvernului (FRG). Din FRG, premierul Ciolacu dirijează din pix bani pentru cine vrea el, fără control parlamentar sau al Curţii de Conturi.

Acum ministrul Educaţiei propune schimbarea legii prin metodologie, o aberaţie care demonstrează că ministrul nu are habar de principii juridice elementare. Legea se poate schimba doar prin OUG. S-a mai schimbat odată legea cu OUG, şi ce faci, dai câte o OUG de fiecare dată când constaţi acum, postfactum, anomalii în legile Educaţiei? Sute de OUG-uri, cum a făcut PSD cu legea Miclea-Funeriu?

Altă anomalie. Desfiinţarea Inspectoratelor Şcolare şi înlocuirea lor cu două instituţii

Aşa au gândit „geniile” carpatine. În locul Inspectoratelor Şcolare apar două instituţii noi:  Direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/ Direcţia municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, prin reorganizarea Inspectoratelor Şcolare Judeţene/ al municipiului Bucureşti. În plus, ARACIP (Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul Preuniversitar) îşi deschide filiale în fiecare judeţ, ceea ce înseamnă 42 de clădiri, şefi, secretare şi şoferi cu maşini la scară, de bine ce ziceam că desfiinţăm instituţii şi posturi de şefi. Cum se împart atribuţiile fostelor Inspectorate între cele două noi instituţii nu ştie nimeni. Se angajează personal nou, se împarte personalul existent în Inspectorate, cine rămână cine pleacă, ce partid numeşte şefii, trebuie timp pentru organizare, şi până atunci activitatea Inspectoratelor Şcolare este blocată.

Legislaţia secundară la legile Educaţiei

Este la fel de importantă şi greu de elaborat cum au fost legile însele. Ministrul Cîmpeanu prevăzuse o perioadă de 8 luni pentru legislaţia secundară, dar acum ministrul Ligia Deca vrea aplicarea legii imediat, peste noapte, să nu vină altă guvernare după alegeri şi să schimbe tot. Ceea ce, probabil, chiar se va întâmpla.

Etapele elaborării noului curriculum şcolar: profilul absolventului,  lista competenţelor, planurile cadru, programele şcolare, după fiecare nivel de studii, cere timp şi contribuţia specialiştilor în educaţie. Dacă rezultă din pixul altor „genii” din minister, ne vom trezi cu anomalii cum vedem acum la legile Educaţiei. Să le dai pe toate în viteză, fără discuţii în parlament şi în organizaţiile de specialişti înseamnă să ajungi la situaţii de genul burselor de „merit” pentru elevi cu media 2.

Cum funcţionează acum învăţământul românesc de stat vedem la rezultatele Olimpiadei Balcanice de Informatică, în care echipa României a obţinut locul I, iar din echipa câştigătoare doar un elev venea de la un liceu de stat. Restul de la şcoli private.

Din păcate, vom pierde iarăşi ani de zile cu modernizarea învăţământului românesc la standarde europene. Este de aşteptat ca nouă putere instalată după alegerile din 2024 să modifice substanţial legile Educaţiei, şi să ia legislaţia secundară de la capăt. Până atunci, ramânem coada Europei la educatie.