Amploarea propagandei ruse în Moldova este fără precedent
0Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a vorbit cu DW despre parcursul european al Republicii Moldova, despre perspectivele UE şi provocările fără precedent reprezentate de atitudinea agresivă a Rusiei.
Marta Kos, comisar european pentru extindere, afirma recent că ”extinderea este ca un fir roșu care îi străbate viața”. ”Încă de la început, din 1991, când am devenit independenți, am luptat pentru acest ideal, iar momentul în care, în 2004, Slovenia a devenit membră a Uniunii Europene, a fost una dintre cele mai fericite zile din viața mea”, spune oficialul european la DW.
Despre vechea dorință de a vedea Iugoslavia comunistă, țara în care a crescut, ancorată într-o comunitate de valori, bazată pe democrație și drepturile omului, dar și despre planurile de extindere ale UE astăzi, în interviul de mai jos cu Marta Kos.
DW: Spuneți-ne, de ce a fost atât de special momentul aderării Sloveniei?
Marta Kos: ”Slovenia este o țară mică, cu doar două milioane de locuitori și 20.000 de kilometri pătrați. Ce poate face o țară atât de mică de una singură, într-o lume în care ai nevoie de aliați? Aș spune că, într-o lume în care forța derivă din cooperare, apartenența la UE a adus tot ceea ce ne lipsea. Și sunt foarte fericită să constat că cetățenii Sloveniei continuă să susțină cu fermitate acest parcurs".
Exemplul de voinţă al Ucrainei
DW: Ați învățat și anumite lecții din această experiență, ori poate chiar din unele greșeli, care ar putea fi utile pentru următorul val de extindere a UE?
Ceea ce am învățat este că apartenența la Uniunea Europeană nu se întâmplă, pur și simplu, de la sine. Ea este un obiectiv pentru care trebuie să lupți cu adevărat. Este, deci, esențial ca liderii politici ai unei țări să fie convinși de acest parcurs și să nu uite că aderarea este, în esență, un proces de tranziție. Să observăm că avem astăzi țări candidate ale căror conduceri sunt profund angajate în această direcție.
În ceea ce privește lecțiile, mă întreb cum ar putea cetățenii să creadă că apartenența la UE este un lucru bun, câtă vreme ei înșiși nu își asumă calea de urmat, cum ar putea cetățenii să creadă că aderarea la UE este un lucru bun? Aceasta este prima lecție. A doua se referă la faptul că nu vorbim doar despre economie. Probabil că la momentul aderării Sloveniei priveam apartenența la UE mai ales prin prisma prosperității. Dar astăzi, UE înseamnă pace. În 2025 vorbim din nou despre rolul Uniunii Europene ca garant al păcii în Europa, al libertății și al securității. Acestea sunt fundamentele pe care a fost construită UE. Cumva, ne întoarcem la rădăcini”.
DW: A existat un val de mobilizare în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Care este situația în acest moment?
Este remarcabil ceea ce reușesc să facă ucrainenii. În timp ce bombele cad peste orașele lor, ei negociază pentru aderarea la UE. Ei se descurcă bine aplicând reformele necesare, iar acestea nu sunt puține. Negocierile nu sunt ușoare nici în condiții normale, darmite în vreme de război.
Ucraina face progrese semnificative, așa că suntem pregătiți să deschidem primul cluster, referitor la fundamente. Până la sfârșitul anului vom fi gata să le deschidem pe toate, ceea ce înseamnă că vor putea demara negocierile propriu-zise. Admir profund voința poporului ucrainean. Dacă ne gândim mai bine, conflictul cu Rusia nu a început în 2022, când a izbucnit războiul, ci în 2014, când Ucraina a dorit să semneze un acord de liber schimb cu UE, iar regimul Putin s-a opus. Voi face tot ce îmi stă în putință pentru ca Ucraina să devină stat membru, poate chiar înainte de 2030.
DW: Doamnă comisar, mai putem însă vorbi despre un proces de aderare bazat pe merite, ori trebuie să acceptăm că geopolitica primează?
Este o întrebare excelentă, pe care o primesc în mod frecvent. Atât nevoile geopolitice și de securitate, cât și meritocrația contează. Însă nu ne putem permite să acceptăm state care nu sunt pregătite pentru piața economică europeană și care nu pot susține democrația și statul de drept. De aceea, principiul bazat pe merite va rămâne o piatră de temelie a procesului de aderare, dat fiind că pregătim țările în multiple domenii, în special în cel al libertății presei și al statului de drept.
Propagandă rusească în Republica Moldova
DW: Ce înseamnă asta pentru țări precum Ucraina? De asemenea, menționați recent Republica Moldova, țară în care vor avea loc în curând alegeri și unde există o amenințare crescândă din partea Rusiei. Ce face UE pentru a asigura o extindere mai rapidă?
Propaganda rusă este de o agresivitate fără precedent, mai ales în Moldova. Rusia investește milioane de euro pentru a împiedica această țară să urmeze calea europeană. Trebuie să spunem însă că și noi am devenit mai inteligenți. Desfășurăm în premieră echipe de reacție rapidă hibridă din partea SEAE (Serviciul European de Acțiune Externă sau, în engleză, European External Action Service, n.red) cu experți din state membre.
Împreună cu guvernul moldovean luptăm împotriva narațiunii rusești. Una dintre minciunile răspândite este că, dacă Moldova va merge pe calea europeană, va ajunge în război ca Ucraina, sau că va pierde identitatea națională. Eu provin dintr-o țară mai mică decât Moldova și pot spune că apartenența la UE nu ne-a șters identitatea, ci a consolidat-o.
Avem o abordare nouă, iar sprijinul nostru este substanțial, atât pentru Ucraina șli Moldova, cât și pentru țările din Balcanii de Vest. Deocamdată, aceste țări sunt tratate în tandem, iar noi susținem ferm deschiderea clusterului unu pentru ambele, cât mai curând posibil.
Copilul problemă numit Serbia
DW: Ce ne puteți spune despre Serbia? Cum vedeți protestele, revendicările și reacția autorităților de acolo?
Situația din Serbia este fără discuția una dificilă. Deși Uniunea Europeană sprijină ferm parcursul european al acestei țări și al poporului sârb, mai sunt multe de făcut. Serbia, țară candidată de ani buni, nu a implementat toate reformele necesare, dar o sprijinim în acest demers.
Pe de altă parte, protestele pe care le vedem de câteva luni sunt o expresie clară a nemulțumirii populației, de care guvern ar trebui să țină cont. În mare măsură, protestatarii solicită aceleași lucruri ca și UE, respectiv combaterea corupției, stat de drept, libertatea presei. Avem, așadar, un interes comun și sper ca vom reuși să contribuim la stabilizarea Serbiei.
DW: În timpul protestelor din Georgia oamenii fluturau drapelul UE. De ce nu vedem același lucru și în Serbia?
Ați făcut o observație interesantă. Sunt în contact permanent cu societatea civilă, cu cadre universitare și organizații, cărora le-am adresat eu însămi această întrebare. Răspunsurile sunt amestecate. Unii sârbi spun că îl sprijinim pe președintele Vucic. Alții aduc aminte de bombardamentele NATO împotriva Serbiei. Alte răspunsuri au fost ”ne cereți să recunoaștem Kosovo”, ori ”noi nu vrem să-i înfuriem pe ruși”. Observăm percepții și emoții diverse, dar trebuie să ținem cont de ele când ne propunem să subliniem în mod mai convingător beneficiile extinderii UE.
DW: Totuși, cum ar putea fi posibilă extinderea, câtă vreme problema Kosovo nu este rezolvată? Se mai poate vorbi despre voința poporului?
Aceasta este într-adevăr marea întrebare. Eu spun mereu că, odată ce o țară alege calea europeană, acest lucru aduce obligații și responsabilități. Însă până la urmă vorbim despre o alegere. Nimeni nu obligă Serbia să intre în UE. Însă odată ce ai spus ”da, vrem să devenim membri ai UE”, atunci trebuie să faci unele lucruri, iar ele nu sunt puține. Am speranța că vom reuși să explicăm mai bine beneficiile extinderii și motivele pentru care UE este benefică Serbieu. Ar fi excelent să atragem investitori în Serbia, astfel încât oamenii să aibă locuri de muncă.
Se încarcă comentariile...
