Ambiții prostești în vremurile amenințărilor reale de securitate: eșecul lui Putin în masacrul Crocus
0Recviem pentru un președinte rupt de realitate.
A trebuit să se întâmple o tragedie pentru a aduce Rusia lui Putin cu picioarele pe pământ, în lumea asta, nu în visurile de mărire, dacă nu măcar de supraviețuire, ale conducătorului său septuagenar și clicii din jurul său, nostalgică după Uniunea Sovietică. La ora scrierii editorialului, numărul victimelor din atacul terorist de la teatrul Crocus ajunsese la 152, dar mai erau peste 60 de răniți grav și soarta lor era incertă. Atacul a subliniat obsesia lui Putin pentru Ucraina, pentru războiul de cucerire, pentru mărire, pentru recrearea Imperiului, și mai ales sublinia revizionismul și revanșismul său contra Occidentului și dorința de a crea Rusia Mare. De fapt, a fost un caz clasic de orbire. Putin s-a dovedit rupt de realitate: alocă resurse pentru himere, în amenințări aberante din partea Ucrainei, Occidentului și în ambițiile sale prostești, nu în amenințări imediate și iminente, de care fusese avertizat, în securitatea și prosperitatea cetățenilor săi, pe care îi spoliază de resurse și îi expune atacurilor teroriste prezente și concrete. ISIS-Khorasan a atacat Rusia din cauza Afganistanului, Siriei, Ceceniei, a recrutărilor excesive de musulmani, carne de tun în Ucraina. Un atac contra lui Putin a făcut victime masive între rușii din capitală. Putin se dovedește astfel un cost major, o povară pentru ruși și Rusia. Și toată desfășurarea de securitate contra opoziției care depunea flori la mormântul lui Navalnîi și scria numele disidentului ucis în închisoare pe buletinele de vot a luat resursele de la obligațiile reale de serviciu ale FSB și nu l-a ajutat să prevină un atac terorist în periferia capitalei ruse.
Atacul terorist de la sala de spectacole Crocus: Dubrovka - Nord Ost 2, la 22 de ani distanță
La 22 de ani de la atacul terorist de la Teatrul Dubrovka, unde se juca piesa Nord Ost, un nou atac terorist a avut loc la sala de spectacole Crocus, la 20 km de Kremlin, în suburbiile Moscovei(teatru celebru pentru derularea, în 2013, a spectacolului Miss World, al cărui proprietar era Donald Trump). Spectacolul trupei Picnic avea vândute 6200 de bilete. De data aceasta au murit 152 de oameni la ora scrierii materialului prezent și a înregistrat peste 200 de răniți, dintre care 60 foarte grav. Proprietarul Crocus, Araz Agalarov, a susținut că teroriștii au intrat în sală nu pe ușă, ci prin fereastra unui centru de expoziții vecin. Participanții nu au fost atât de convinși.
Camerele video de supraveghere dar și filmările private au arătat 4-5 atacatori în haine brune, care au început să tragă, în jurul ora 20, ora începerii spectacolului, cu pistole automate dar puse în regim foc-cu-foc. Ei au pătruns prin hol, au început să împuște calm, apoi au intrat în sală, la parter și au continuat hecatomba, schimbând încărcătoarele când se terminau. Au împușcat la întâmplare, în primul rând persoanele ce erau în imediata apropiere. Cum spectacolul urma să înceapă, unii au considerat că e un foc de artificii care face parte din spectacol. Au realizat târziu grozăvia, când unele camere au dat pe ecrane fuga haotică sau când cei care fugeau de gloanțe au dat năvală spre scenă.
La un anumit moment dat, s-au auzit două explozii, de fapt dispozitive improvizate probabil cu petrol sau alt combustibil, pregătite din timp de atacatori și care au dat foc sălii până la tavan. Atacul a durat în total circa 20 de minute, iar teroriștii au plecat nestingheriți la mașina cu care veniseră. Fațada sălii de spectacole a fost cuprinsă de flăcări iar geamurile de la ultimele două etaje(din cele 8 ale clădirii) au explodat din cauza căldurii. S-au aruncat peste 160 tone de apă până a fost stins acoperișul, la o distanță de 10 ore de la atac, un acoperiș care s-a prăbușit parțial. Atacatorii erau pregătiți ca, după hecatomba cu arme de foc, să dea foc celor din sală care să moară arși de vii. Unii au murit din intoxacația cu fum.
Urmărirea ca în filme abia atunci când s-a trezit FSB din șoc. Atacatori tadjicii în fuga lor spre Belarus
Cei 4-5 atacatori au părăsit scena fără mari probleme. Camerele de supraveghere au captat momentul când urcă într-un Renault alb. Mai mult, șoferul și unii dintre atacatori nu mai au fețele acoperite și unii nici măcar nu purtau bărbile despre care au relatat martorii că le aveau cei mascați care atacaseră cu armele de asalt. Atacatorii par să fi fost opriți de către poliție la Briansk, la circa 340 km de Moscova spre sud-vest, aproape de Belarus și la 85 km de granița întărită cu Ucraina, cu care Rusia era în război. FSB a anunțat capturarea a 11 oameni implicați, inclusiv trăgătorii din interiorul sălii de spectacole.
Identitățile reale nu au fost anunțate. Doar Ministrul de Interne rus a spus că nu sunt cetățeni ruși, ci străini, fapt care nu avea oricum cum să scuze lipsa de prevedere și mai ales incapacitatea de intervenție – forțele de intervenție au apărut la circa o oră de la atac, susțin martorii. Relatările membrilor parlamentului rus arată că cel puțin doi ar fi cetățeni tadjici – republică din Asia Centrală, cu etnie majoritară de sorginte persană, la granița cu Afganistanul, o republică unde ființează celulele islamiste legate de statul afgan. De altfel, ISIS a revendicat atacul chiar de vineri, iar sâmbătă a revenit și cu o poză cu atacatorii mascați, zâmbind înainte de atac.
Este vorba despre filiala ISIS-Khorasan, cel mai probabil, una dintre cele mai virulente și cu acțiuni atât în Afghanistan, chiar în conflict cu regimul taliban, dar și cu acțiuni în Pakistan, Turkmenistan, Tajikistan, Uzbekistan și Iran. Mai mult, o filială care are multe de împărțit cu Rusia de cel puțin doi ani, pentru că e mânjită pe mâini cu sânge de musulman din Afghanistan, din Siria, din Cecenia dar și de la musulmanii recrutați excesiv ca proporție chiar în Rusia și trimiși carne de tun în linia întâi, infanteria dispensabilă, alături de pușcăriașii eliberați din închisorile de pe întreg teritoriul rus.
Deși erau date și elemente ce arătau această amenințare concretă, inclusiv un avertisment public al Ambasadei americane cu două săptămâni înainte, autoritățile ruse au împins spre asocierea cu Ucraina care trebuie, cumva să fie responsabilă. Ucraina a negat și calificat drept absurdă această afirmație.
ISIS-Khorasan – cea mai virulentă franciză a unei organizații strivite în Siria și Irak
Se pare că cei 20 de ani scurși de la precedentele atacuri teroriste care au zguduit Rusia nu au distrus pe deplin nici spiritul de protest al acestor islamiști extremiști, nici capacitatea lor de racolare și mobilizare. În primul rând, Nordul Caucazului ar fi fost epurat de resturile radicale inclusiv cu ajutorul familiei Kadîrov în Cecenia. Atacul de vineri, 22 martie seara arată că amenințarea islamistă a revenit în Rusia mai ales pe seama lipsei de preocupare reală și resurse alocate pentru a o combate astăzi, când efortul este dirijat politic de Rusia lui Putin către Ucraina.
Chiar și fuga atacatorilor de la Sala de spectacole Crocus ridică un semn de întrebare unde erau trupele de intervenție, când telefoanele de urgență sunaseră din primele secunde ale atacului, imediat ce spectatorii și personalul sesizase că are loc atacul terorist. Dacă forțele de securitate nu s-au grăbit să intervină, probabil că se aflau pe front sau în număr insuficient, nepregătite, luate prin surprindere sau ocupate cu altceva.
La fel nici poliția nu a intervenit rapid, și din rândurile sale fiind oameni parțial dislocați, deopotrivă, în Ucraina, în linia întâi sau în zonele ocupate. Așa încât tocmai securitatea în capitală, în marile orașe, la adunări mari care, altfel, pot fi oricând și sursă de proteste, a fost ignorată, chiar și în logica pe care o au acum aceste servicii, de a contracara și combate orice critică sau formă de opoziție. Pur și simplu nu era nimeni în preajmă, la o manifestare cu peste 6200 de participanți.
Mai grav, o altă temă a contractului social al rușilor cu Țarul Putin a fost subminată, a sărit, practic, în aer: siguranța cetățenilor. Autoritățile nu au intervenit să stopeze sau să combată răul, nu s-a văzut siguranța asigurată de Rusia lui Putin cetățenilor săi. Iar eșecul subiniază o dată în plus, cât de prost funcționează statul rus în autoritarism: din ce în ce mai prost, mai neadecvat, mai neadaptat la amenințările reale asupra cetățenilor. Chiar și referirile la Ucraina, obsesive, au devenit nu numai enervante pentru publicul rus, dar chiar dovada eșecului: pentru a justifica și eventual a primi sprijin pentru Ucraina, Putin a ratat să se uite la lucrurile reale, care dor, la atentatele teroriste în chiar capitala statului rus.
Și dacă după Dubrovka, acum peste 20 de ani, a urmat o sarabandă de alte atacuri – la Budionovsk, la Beslan, la aeroportul Sheremetevo, și multe altele în Caucaz, măcar atunci Rusia era aliniată cu lupta împotriva terorismului mondial și susținută de Occident în combaterea teroriștilor de orice fel. Astăzi, brutalitatea represiunii unei Rusii a lui Putin intrată în faza terminală de destrămare a stalinismului târziu, nu ajută să înfrunți teroriștii: e mai lesne să vânezi opozanți care pun flori sau votează împotriva lui Putin decât să previi teroriștii să ucidă ruși.
ISIS-Khorasan este franciza Stat Islamic care a ucis 13 militari americani și peste 170 de afgani care încercau să fugă din Kabul, în august 2021, la retragerea din Afganistan, în atacul de la aeroportul Kabul. Tot această organizație e vinovată de atacurile teroriste pe scară largă din ianuarie anul acesta la comemorarea generalului Qasem Soleimani în Iran, unde a ucis 84 de oameni. În plus, numai în martie, FSB a reușit să prevină câteva atacuri ISIS, inclusiv unul la adresa unei sinagogi din Moscova.
Astfel, la 3 martie, 6 membri ISIS au fost uciși într-o operațiune anti-teroristă în orașul ingush Karabulak, la 7 martie serviciile de securitate au “neutralizat” o celulă teroristă a vilayatului Khorasan, regiunea Kaluga, care plănuiau atacul la sinagoga din Moscova, în timp ce la 20 martie, cu 2 zile înainte de atac, comandantul unui grup de luptă ISIS ar fi fost reținut. Și acestea sunt doar informațiile oficiale ale FSB.
Cooperare și avertismente loiale americane: atacul a fost prezentat credibil și specific din timp
Dacă întrebarea privind prevenirea unui atac terorist intervine în analiză după orice eveniment de amploarea celui de la Moscova de vineri seara, cu atât mai mult este cazul acum, când întrebările sunt întemeiate de existența unor avertismente publice, concrete și specifice din partea americană, inclusiv la nivel public, prin ambasada SUA de la Moscova. Potrivit datelor existente, încă din luna noiembrie Statele Unite au avut date preliminare și le-au înpărtășit, potrivit politicii occidentale de a preveni atacurile teroriste indiferent împotriva cui sunt îndreptate. Iar avertismentele s-au succedat în funcție de elementele specifice identificate pe parcurs.
Totul până la avertismentul public din 7 martie. Atunci Ambasada SUA a ales varianta unui avertisment public pe site îndreptat înspre proprii cetățeni, vorbind despre rapoarte potrivit cărora extremiști islamiști au planurile unui atac terorist iminent vizând largi reuniuni de oameni, fiind menționate aici concertele. Li s-a recomandat atunci americanilor să evite asemenea adunări pentru 48 de ore. Chiar dacă timingul nu a fost bun – sau avertismentul a dus la amânarea acțiunii cu două săptămâni – evenimentele din 22 martie s-au derulat precum cele descrise în avertisment.
Fără a fi cunoscute sursele serviciilor de informații americane, ele au legat atacul de Daesh, auto-intitulat Stat Islamic, franciză de care aparține ISIS-Khorasan care a planificat și dus la îndeplinire proiectul acestui atac. Chiar din mesajul ambasadei, SUA anunța că a avertizat structurile responsabile ruse direct potrivit politicii sale 'duty to warn' – datoria de a avertiza. Chiar dacă erau dușmani și chiar dacă vorbele grele ale liderilor erau îndreptate împotriva celeilalte părți pentru agresiunea militară pe scară largă a Rusiei din Ucraina, acest avertisment a fost făcut specific și la timp, în mod corect și loial cu angajamentele luptei anti-teroriste.
Reacția președintelui rus Vladimir Putin la reuniunea cu conducerea FSB, serviciul specializat de securitate responsabil cu combatrea terorismului în Rusia, a fost una de neacceptat: după ce a subliniat prioritatea FSB pentru a susține operațiunea militară specială, cum numește Putin din nou războiul de ocupație din Ucraina, a acuzat Washingtonul de "tactici teroriste" vorbind despre "declarațiile provocatoare" ale Occidentului despre potențiale atacuri în Rusia. El a numit aceste avertismente "că seamănă a șantaj și intenție de a intimida și destabiliza societatea rusă". Lipsa de încredere în partenerii săi și lipsa de prevedere au făcut ca Putin să nu mai poată acoperi eroarea fundamentală pe care a făcut-o și care a fost probată imediat, la 22 martie ora 8.
Deci nu numai că Rusia și FSB nu a prevenit atacul, dar Putin însuși a ridiculizat tema și a subliniat sus și tare că serviciile sale secrete nu trebuie să piardă vremea cu cai verzi pe pereți și direcții în care îl trimite voit să cheltuiască resursele SUA, ci trebuie să se ocupe de Ucraina, principala obsesie a sa. Când evenimentul nefericit s-a petrecut, cu tragedia a sute de ruși în chiar Moscova, rezultatul reclama o demisie răsunătoare măcar și pentru faptul că rușii au desconsiderat și și-au bătut joc de avertismentul specific American, deși știau din propriile surse că au probleme cu ISIS-Khorasan.
Eșecul serviciilor de securitate ruse la un concert cu 6.200 de bilete vândute
Datele și detaliile atacului rezultate din analiza serviciilor de informații și celorlalte agenții implicate în combaterea terorismului, au ieșit imediat la iveală în zilele următoare atacului. Chiar dacă la această oră nu avem raportul complet al atacului, nici măcar în forma oficială rusă care ar urma să ajungă publică, putem spune fără tăgadă că Rusia lui Putin a probat din nou că autocrația duce la un stat cu picioare de lut, incapabil să facă față crizelor reale și slab pregătit să se confrunte cu orice urgențe civile.
Astfel, spectatorii de la sala Crocus nu au avut de a face cu o pază normală, asigurată de jandarmi și trupe de ordine necesare prezenței laolaltă a peste 6200 de oameni, a serviciilor de urgență la fața locului și unor posibilități de evacuare corecte, în caz de incendiu, măcar. La fața locului nu era nimeni, nici poliție, nici jandarmi, nici Salvare, iar angajații – puțini la număr, doar o jumătate de duzină – ai firmei de pază care supraveghea și rupea biletele s-au ascuns când a început atacul, mulți dintre ei fugind ei înșiși ca să-și salveze viața.
Unii au vorbit despre intrarea teroriștilor pe la etaj, dar camerele de supraveghere au arătat cum atacatorii trec pe lângă detectoarele de metal de lângă care dispăruseră agenții de securitate, pătrunzând nestingheriți în clădire. Apoi cei care au vrut să scape, după ce au urcat pe scenă, au constatat că ușile celelalte, din spate, erau toate încuiate, pentru a evita pătrunderea în clădire a unor neplătitori, și nici măcar angajații sălii nu aveau cheile ca să poată deschide, fapt extrem de grav în condiții de incendiu și a nevoii de evacuare rapidă a sălii. În clădire nu erau nici măcar proprii pompieri, iar serviciul de intervenție al trupelor speciale a venit la circa o oră după atac.
Nici un polițist, om din structurile de ordine sau forțe speciale nu exista în clădire pentru a interveni sau în imediata ei proximitate, în timp ce elicopterele pompierilor abia începeau să se lupte cu flăcările de la acoperiș la o oră după atac, când atacatorii plecaseră de mai bine de 40 de minute. Și dacă nu aveam de a face cu un atac jihadist, nediscriminatoriu, în care victimele au fost împușcate alandala, după cum s-a întâmplat, și era o reuniune ce s-ar fi transformat într-un protest și tot o asemenea eventualitate trebuia să beneficieze de o pregătire prealabilă serioasă cu forțe de ordine suficiente prezente, care să mențină controlul asupra unei asemenea mulțimi.
Cât despre ISIS-Khorasan, cu membri în Caucazul de Nord – Cecenia, Daghestan și Ingushetia, în primul rând -, cu atâția resortisanți musulmani în Moscova, cu celule radicale în Asia Centrală, cu precădere în Tadjikistan, Uzbekistan și Turkmenistan – sub influența Afganistanului de la sud, Rusia trebuia să aibă mijloacele de prevenție și să fi infiltrat zonele relevante pentru a preîntâmpina și descoperi la timp atacul. Cele două telefoane venite de la Putin duminică, 24 martie, în ziua de doliu, la adresa președintelui tadjik Emomali Rahmon, nu mai aveau ce să prevină, doar au subliniat încurcătura acuzațiilor exact la adresa celor care încercau să ajute, Statele Unite și Occidentul, și tentația nepotrivită de a da vina pe Ucraina.
Un Putin atât de mic, rănit de umbrele conflictelor trecutului rus și sovietic
Chiar din primele momente ale atacului, toate instituțiile de autoritate ruse au încercat să suprapună peste atacul ISIS, Ucraina. Cu diferite susțineri, în primul rând lăsând să se subînțeleagă că Ucraina ar fi planificat atacul, lucru negat vehement și formal de autoritățile ucrainene. Mai ales atunci când Medvedev a anunțat distrugerea completă a conducerii Ucrainei dacă se întâmplă ca Ucraina să fie implicată în vreun fel, iar un parlamentar rus a cerut chiar o lovitură nucleară asupra lui Zelenski, în Ucraina, ba FSB a anunțat că atacatorii fugeau în Ucraina unde aveau " contacte relevante", pentru a fi lăsați să treacă.
În același timp, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zakharova, a subliniat că cei care au tras direct măcelărind rușii de la concert au vrut să fugă în Ucraina – deși prin una dintre cele mai militarizate frontiere de pe pământ, cu două armate față în față, una rusă, alta ucraineană. Și de aici, din aceste încercări stângace, se vede șocul și nesiguranța Kremlinlui, dar mai ales dorința de a acoperi cumva erorile proprii legate și expuse de acest atac și oroarea de a nu fi intervenit la informațiile occidentalilor. Asocierea cu Ucraina s-a făcut pe de o parte pentru a obține sprijinul populației pentru război și, pe de alta, pentru a încerca acoperirea responsabilității pentru eșecul asigurării securității populației din Moscova.
Margarita Simonyan, propagandista șefă favorită a lui Putin, șefa postului de televiziune și a agenției Russia Today, a susținut chiar, în emisiunile din seara atacului, că atacatorii ISIS sunt ucraineni! Toate aceste elemente au arătat cât de presat și cât de strâns cu ușa este astăzi Putin, care a reacționat în ziua atacului doar indirect, printr-un mesaj lansat de un vicepremier care adresa condoleanțe, și s-a ascuns, după obicei, fără a răspunde public imediat pentru enormitatea care se produsese în Rusia tocmai pentru a nu fi asociat în vreun fel cu ea și a nu încasa costurile directe simbolice.
Abia sâmbătă după amiaza, la aproape 24 ore de la atac, Putin a fost nevoit și a acceptat să apară public pentru a liniști lumea și a formula direcțiile propagandei ce urmau să se dezvolte pentru a încerca limitarea costurilor și a evita responsabilitatea sa în aceste evenimente. A vorbit despre națiunea întreagă care plânge victimele atentatului, a anunțat doliul național de a doua zi, în comemorarea victimelor atacului, dar nu a reușit să se abțină și i-a comparat pe ucigașii teroriști cu naziștii celui de-al Doilea Război Mondial, subliniind că nimeni nu poate distruge unitatea Rusiei (a se înțelege în jurul său, firește). Și referirea la naziști a fost destinată tot asocierii cu Ucraina, liderii acesteia fiind acuzați și numiți ca fiind naziști de către Putin și propaganda sa, în timp ce discursul nu a făcut nici o referire la ISIS sau naționalitatea tadjică a atacatorilor.
Obsesia de a lega orice de Ucraina: salvarea pielii liderilor visători
Site-ul rusesc de investigații Meduza a reușit să identifice și să arunce în aer susținerile propagandei ruse, dezvăluind și datele exacte despre comanda politică adresată propagandei pentru a ocoli responsabilitatea lui Putin și a serviciilor de informații ruse pentru atac. Astfel, geolocalizarea scenei arestării unuia dintre suspecții teroriști de la sala de spectacole Crocus, Rajab Alizade, în vârstă de 30 de ani, a fost lângă orașul Khatsun din regiunea Briansk a Rusiei, la 140 kilometri de frontiera Ucrainei.
Anterior, un număr de relatări au susținut că vehiculul care îi ducea pe presupușii teroriști ar fi fost oprit lângă orașul Teplyi, la mai bine de 200 km la Vest de Moscova și la 16 km de frontiera Belarus, la peste 200 km de frontiera ucraineană. De altfel, Ambasadorul belarus la Moscova, Dmitry Krutoy, a declarat că forțele speciale ale Minskului “au ajutat la prevenirea fugii teroriștilor peste graniță, dincolo de frontiera comună”. Nici vorbă despre Ucraina aici.
În plus, o serie de video-uri au circulat în presa oficială despre interogatorii cu cei arestați, inclusiv o acțiune ilustrată pe un canal Telegram oficios rusesc care arăta cum i-ar fi fost secționată o ureche unuia dintre suspecți și ar fi fost forțat să o mănânce pentru ca apoi, în altă filmare, era amenințat de către un agent de securitate cu tăierea și a celei de a doua dacă nu vorbește. Omul era pe burtă, la pământ, și legat la spate. O asemenea variantă de interogatoriu nu numai că reprezintă un act de tortură, dar mai grav, anulează probele acuzării și, în plus, poate să extragă de la oricine orice declarație, fără relevanță cu acțiunea reală a atacatorilor de la concert.
Peste toate, tot Meduza a relatat despre strategia de comunicare a Kremlinului în acest caz, obținută din surse multiple din interiorul canalelor de televiziune și instrumentelor media oficiale. Astfel, cei în cauză au fost instruiți să realizeze orice subiect legat de atac cu referiri clare la posibile ‘urme’ ale unei ‘implicări ucrainene’ în relatările despre atacul terorist de la Moscova. Pe lângă citatele din surse oficiale, inclusiv de la FSB, orice speculație de această natură în media a fost încurajată pentru ca să nu existe relatare în care să nu apară Ucraina. Autoritățile ucrainene au negat categoric orice implicare în atacurile teroriste și au denunțat încercarea autorităților ruse de a aprinde “isteria anti-ucraineană în societatea rusă.”
Din păcate, toate aceste manevre nu l-au putut salva pe Putin. Și el e conștient că acum durerea e mare dar că, după ziua de luni, blamul, neîncrederea și reproșurile – directe sau tăcute – se vor abate direct asupra peședintelui proaspăt ales la al cincilea său mandat. De altfel, perspectiva inaugurării fastuoase a sa, în transmisiune directă și cu toate laudele și osanalele pregătite, este sub semnul întrebării, în contextul atacului terorist din 22 martie. Iar frica de a nu-i enerva și mai mult pe ruși face ca oficialii să nu știe nici astăzi cum vor proceda la acest moment pentru a nu determina mânia și reacțiile secundare negative ale rușilor prin juxtapunerea tragediei cu o inaugurare de prost-gust și nepotrivită sau neadecvată momentului pe care-l traversează Rusia azi.
Se încarcă comentariile...
