Alianță europeană anti-rusă la Chișinău
0Cu excepția Rusiei și Belarusului, toate țările europene fac parte din Comunitatea Politică Europeană. Al doilea summit al CPE are loc în Moldova și este dedicat solidarității cu Ucraina.
Joi, 1 iunie, va o zi deosebită pentru Republica Moldova. Reuniunea la vârf de la cramele Castelul Mimi, unde se întâlnesc 47 de șefi de stat și de guvern, nu este doar cea mai mare încercare logistică trăită până acum de micul stat situat între România și Ucraina. Pentru o zi, atenția se va concentra către una dintre cele mai sărace țări din Europa, care de anul trecut este candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Moldova are toate problemele politice cu care se confruntă liderii din Comunitatea Politică Europeană, for consultativ înființat în 2022.
O comunitate împotriva Rusiei
Guvernul de la Chișinău se teme că, dacă Ucraina va fi învinsă de Rusia, Republica Moldova ar putea să fie următoarea țintă a agresiunii ruse. O parte a țării este loială Rusiei. Transnistria și-a declarat independența față de Moldova în urmă cu 30 de ani și de atunci este ocupată de „trupele de menținere a păcii” ale Moscovei. În pofida acestui conflict „înghețat”, UE a fost de acord cu începerea negocierilor de aderare ale Moldovei la pachet cu Ucraina.
Cel de-al doilea summit al CPE va trata exact aceste subiecte: războiul Rusiei împotriva Ucrainei, extinderea UE și cooperarea sporită cu toate celelalte state europene, cu excepția Rusiei și Belarusului, aliat al Moscovei.
După summit-ul fondator de la Praga din octombrie, cancelarul federal Olaf Scholz a vorbit despre o „inovație” și, la reuniunea Consiliului Europei din Islanda din mai, a lăudat CPE ca fiind un forum de succes în care se poate discuta fără presiunea luării unor decizii oficiale. Președintele francez Emmanuel Macron, cel care a inventat formatul, a spus, chiar la Praga, că acesta este instrumentul optim pentru a preveni „războaiele civile, bolile copilăriei unei Europe unite”.
De fapt, ideea lui Macron despre CPE nu este cu totul nouă. Încă din 1989, președintele francez de la acea vreme, Francois Mitterand, propunea o astfel de comunitate, ca reacție la schimbările politice din Europa de Est și Uniunea Sovietică. Ideea lui Mitterand a rămas la stadiul de propunere pentru că a vrut să implice Rusia, iar est-europenii au refuzat politicos.
CPE nu este un înlocuitor pentru apartenența la UE
Prim-ministrul albanez Edi Rama a avertizat că CPE nu ar trebui să devină doar o altă sală de așteptare pentru candidații la admiterea în Uniunea Europeană. Negocierile de aderare ar trebui să continue neafectate de noul forum. La fel ca Serbia, Muntenegru și Macedonia de Nord, Albania negociază aderarea la UE. Bosnia-Herțegovina este deocamdată doar candidat pentru demararea negocierilor. Kosovo și Georgia sunt cu un pas mai în urmă.
Cancelarul Scholz dorește să accelereze procesul lent de aderare, așa cum a explicat în discursul său din Parlamentul European, la începutul lunii mai. Pentru aceasta, însă, chiar UE are nevoie urgentă de o reformă.
La summit-ul din Moldova sunt invitate și Turcia, Armenia și Azerbaidjan, care aduc o mare varietate de probleme politice. Vecini în Caucaz și aflați în stare de conflict, Armenia și Azerbaidjan se întâlnesc în Moldova după noi discuții de mediere desfășurate la Moscova. În privința disputatei regiuni Nagorno-Karabah, președintele rus Vladimir Putin a pus de mult piciorul în prag.
Recep Tayyip Erdogan, proaspăt întărit de realegerea sa în funcția prezidențială, este așteptat să exprime poziții critice față de UE și să insiste în continuare asupra statutului Turciei de candidată la aderare.
Belgradul și Priștina au divergențe profunde pe tema statutului minorității sârbe din nordul Kosovo, acolo unde în ultimele ore chiar au avut loc noi incidente violente. În fine, Marea Britanie, singura țară care deține statutul de fost membru al UE, încă mai caută să își definească poziția în relația cu blocul comunitar.
„Întrebarea de un milion de dolari”
În cele câteva ore de la Castelul Mimi nu va fi timp pentru soluții reale la numeroasele conflicte aflate în derulare, dar ar putea apărea câteva impulsuri. La ce altceva ar putea fi util noul „club de dezbateri”, cum îl numesc criticii? Mai ales că membrii - mai puțin Kosovo - fac parte din Consiliul Europei, care s-a întrunit la vârf, în urmă cu doar două săptămâni, în Islanda și s-a ocupat inclusiv de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Ce poate face mai bine această Comunitate Politică Europeană? „Aceasta este întrebarea de un milion de dolari”, consideră Amanda Paul, de la Centrul de Politici Europene din Bruxelles. „Dacă întrebi în țările participante, de obicei găsești neputință”.
Pentru liderii statelor care nu aparțin UE, reuniunea reprezintă o oportunitate de a discuta în persoană cu omologii comunitari sau între ei și a face schimb de idei. „Ar trebui ca la finalul reuniunii de la Chișinău să existe concluzii mai de substanță decât după cea de la Praga”, a apreciat pentru DW Amanda Paul. De exemplu, „un obiectiv sau o cale clară pe termen scurt, mediu și lung pentru Comunitatea Politică Europeană. În materie de securitate este o platformă potrivită pentru a aduce împreună țările UE și non-UE”.
A treia întâlnire a acestui forum european XXL urmează să aibă loc în Spania în octombrie, iar a patra anul viitor în Marea Britanie. CPE nu are structuri proprii ci folosește secretariatul Consiliului European de la Bruxelles. Există deja conturi distincte de Twitter și Facebook, încă din luna mai, dar nu și un site web.
Se încarcă comentariile...
