Anul marilor speranțe în învățământul liceal. Expert: „Cred că va marca un soi de război de uzură“
0Noul an se anunță a fi unul de cotitură pentru educația românească: liceele primesc libertatea de a-și construi propriile planuri-cadru, elevii de clasa a IX-a vor învăța după programe complet noi, iar opționalele și abordările curriculare promit o școală mai flexibilă și mai conectată la realitatea secolului XXI. Între optimismul reformei, tensiunile cu sindicatele și măsurile sociale anunțate, se dorește ca sistemul de educație să intre într-o etapă de transformare fără precedent.
Implementarea planurilor-cadru alternative
2026 este anul în care va începe implementarea planurilor-cadru alternative, care vor da liceelor mai multă flexibilitate. Totodată, elevii de clasa a IX-a vor învăța după noile programe, la 20 de ani de la ultimele schimbări. Marian Staș, profesor și specialist în politici educaționale, spune cu optimism pentru „Weekend Adevărul“ că ,,cele două procese vor marca ireversibil școala din România, propulsând-o incontestabil cu adevărat în secolul XXI“.
Așadar, liceele din România vor putea testa un altfel de model de educație. Până pe 15 ianuarie, au timp să se înscrie în programul de pilotare a planurilor-cadru alternative. „Planul Cadru Alternativ este un plan pe care eu îl cunosc din logica americană, dar există și în alte țări europene. El spune că ai aceste materii obligatorii, așa-numitul trunchi comun. Aceste materii trebuie să le parcurgă toți copiii, pentru că fac parte din pregătirea de bază și devin materii pentru Bacalaureat. Dar pe lângă acestea, celelalte sute de ore pe care le ai în fiecare an nu le mai reglementează ministrul, ci, la nivelul școlii, se stabilește ce materii dorești să pui și câte ore vrei să le dai“, explica fostul ministru al Educației Daniel David la „Interviurile Adevărul“.
Expertul în educație Marinan Staș are doar cuvinte de laudă la adresa programului-pilot: „Reprezintă kilometrul zero în arhitectura școlii românești de secol XXI. Până în prezent, în jur de 100 de licee deja lucrează la planurile lor cadru. A încetat existența unui singur plan-cadru pentru toate liceele din România, iar asta reprezintă un fapt istoric excepțional. Anul 2026 va fi marcat puternic de acest proces de transformare. Niciodată până acum, în istoria școlii române, liceele nu au avut la dispoziție până la 60% din bugetul de timp să-și proiecteze propriile planuri-cadru“.
Printre opționalele pe care le vor putea alege elevii se numără materii precum „Istoria, robia și deportarea robilor“, „Istoria revoluției din 1989 și a schimbării de regim din România“, „Managementul emoțiilor“, „Introducere în machine learning“ sau „Educație financiară“.
Toți elevii de clasa a IX-a vor învăța după programe noi
Elevii care vor începe liceul în toamna lui 2026 vor învăța după programe diferite față de generațiile anterioare. Propunerea pentru programa de Limba și Literatura română a fost intens discutată.
„Reprezintă semnalul lucid al unor oameni de secol XXI care spun că, în fapt, ceea ce s-a întâmplat până acum cu programa școlară de Limba și Literatura română, care este o instanțiere a unor timpuri revolute, a unui mod de abordare a școlii mult depășit de timp și blocat chiar periculos, tendențios, posibil în niște tipare care nu au ce căuta în școala de acum. Și nu este vorba doar de ce cărți citim, ci și de felul în care această disciplină sau această arie curriculară ne destupă mințile și îi învață pe copii să gândească cu capetele lor. De aici, în opinia mea, nu mai există punct de întoarcere“, crede Marian Staș.
Un conflict nestins
Cum în 2025 am asistat la un conflict declarat între sindicate și minister, l-am întrebat pe Marian Staș cum crede că vor sta lucrurile în noul an.
„Cred că 2026 va marca, probabil, un soi de război de uzură, instrumentat de un sindicalism patetic, deja de mult revolut, de tipul «câinele care latră nu mușcă», definit de figurile triste, mediocre care îl conduc. Vestea proastă pentru cei care conduc acum sindicatele din Educație este că și-au pierdut de mult credibilitatea și legitimitatea în rândul constituantei din teritoriu, adică profesorii din sistem. Cine să te creadă că-ți pasă pe bune când câștigi în fiecare lună între 23.000 și 29.000 de lei, în batjocură și dispreț față de cei ale căror interese zici că le aperi?“, spune Staș. În sprijinul declarațiilor privind salariile liderilor de sindicat vine cu datele din declarațiile de avere ale liderilor de sindicat.
Noul an va așeza lucrurile în Educație, mai crede Marian Staș:
„Odată depășită etapa de gestionare a crizei multidimensionale la nivel național, și restabilirea unei discipline fiscale sănătoase, anul școlar 2026-2027 va avea un potențial ridicat de redresare și de evoluții pozitive, nu numai în zona de transformare curriculară, dar și în zona de resurse umane“.
Pe (aproape) plus
Dacă în cazul elevilor de gimnaziu și liceu, fostul ministru Daniel David nu își mai dorea o reîntoarcere la vechiul sistem, prin care toți cei care aveau media mai mare de 9.50 erau recompensați, în cazul studenților lucrurile ar putea sta diferit. Chiar la final de 2025, Ministerul Educației a anunțat că, datorită sprijinului Comisiei Europene, fondul pentru bursele din 2026 va fi completat cu aproximativ 60 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că vor fi mai apropiate de nivelurile de dinainte de măsurile de austeritate.
Tot în 2026 vom vedea cum va pune România în aplicare ordinul privind temele pentru acasă. Deși reglementări privind numărul de ore dedicate temelor existau încă din 2017 (cel mult o oră de teme pentru elevii din ciclul primar și două pentru cei de la gimnaziu și liceu), noul ordin pus în dezbatere publică a venit cu anumite completări. Astfel, diriginții și directorii de școală ar urma să se asigure că profesorii nu dau teme care să depășească volumul reglementat.
O altă veste bună este continuarea Programului „Masă sănătoasă“, pentru care sunt alocate peste 1,5 miliarde de lei în 2026. Scopul acestui program este combaterea abandonului școlar, sprijinirea elevilor din medii defavorizate și creșterea participării școlare. Totuși, această inițiativă este prezentată mai degrabă ca o măsură socială, fără a aborda problemele structurale ale sistemului educațional, precum condițiile de muncă ale profesorilor, resursa umană sau finanțarea adecvată a unităților de învățământ.
Se încarcă comentariile...
