Alegerile din Germania, în centrul falsurilor rusești

Înaintea alegerilor regionale din Berlin, Saxonia Anhaltină, Mecklenburg-Pomerania Inferioară și Saxonia Inferioară circulă zeci de conținuturi false menite să discrediteze candidați. Ce se află în spatele acestora?

O amplă campanie de dezinformare folosește în mod abuziv siglele unor unor instituții media germane

Eric Stehr nu știe prea bine ce să creadă atunci când vede primele videoclipuri false despre el. Spune că a avut „sentimente amestecate”, între amuzament și îngrijorare, veselie și neputință.

„Nu vreau ca așa ceva să circule pe internet. Dar, pe de altă parte, știu că nu pot face nimic împotriva acestui lucru”, spune Stehr.

Studentul candidează pentru partidul Die Linke (Stânga) la alegerile regionale din Saxonia Anhaltină și speră să intre în Parlamentul landului pe 6 septembrie, de pe poziția a doua a listei electorale.

Pe rețelele sociale se afirmă despre el că: și-ar fi ucis bunica pentru a-i moșteni apartamentul; ar fi ucis un model de webcam din gelozie; ar fi organizat petreceri sexuale LGBTQ clandestine la o universitate germană; ar fi ajutat Universitatea Bauhaus din Weimar să acorde note mai mari studenților din Germania de Vest.

Despre aceste acuzații relatează, aparent, instituții importante de presă germane precum FAZ, Stern TV, ARD și Spiegel TV. Doar că nici afirmațiile nu sunt adevărate, nici videoclipurile nu provin de fapt de la aceste instituții media.

Videoclipuri false distribuite pe platforma X aduc acuzații grave candidatului partidului Die Linke

Nu există nicio suspiciune de omor și nicio anchetă împotriva lui Stehr în această direcție, a confirmat pentru DW un purtător de cuvânt al poliției districtului Burgenland. De asemenea, nu există informații despre presupusele petreceri sexuale universitare și nici despre vreun presupus scandal legat de note la Universitatea Bauhaus din Weimar, a confirmat o purtătoare de cuvânt a universității.

Peste 180 de postări false înaintea alegerilor

Potrivit investigației DW Fact Check, videoclipurile fac parte din operațiunea rusă de influență Matrioșka (numită și Overload).

DW Fact Check a numărat până acum peste 180 de postări false pe platformele X, Bluesky și TikTok înaintea alegerilor regionale. Datele provin dintr-o colectare minuțioasă realizată de grupul anonim de investigație „Antibot4Navalny”, creat inițial pentru a demasca dezinformările îndreptate împotriva opozantului rus Alexei Navalnîi, decedat într-o colonie penitenciară din Siberia.

În prezent, grupul urmărește cu mari eforturi operațiunile rusești de influență online.

DW a analizat postările false publicate începând cu 24 iunie. Un detaliu interesant este că acestea apar doar în zilele lucrătoare; în weekend, autorii campaniei de dezinformare își întrerup activitatea.

Multe dintre postări urmăresc în mod direct discreditarea candidaților la alegerile regionale din Saxonia Anhaltină și Mecklenburg-Pomerania Inferioară, la alegerile pentru Parlamentul regional din Berlin și, mai recent, la alegerile locale din Saxonia Inferioară, toate programate să se desfăşoare în septembrie.

Aceste alegeri sunt considerate un important barometru al climatului politic din Germania și al sprijinului pentru guvernul federal recent remaniat.

Operațiunea Matrioșka atinge o nouă dimensiune

Pentru observatori nu este surprinzător faptul că operațiunea Matrioșka vizează acum Germania. Ceea ce surprinde este amploarea fenomenului. Julia Smirnova, cercetătoare la Center for Monitoring, Analysis and Strategy (CeMAS) din Berlin, urmărește de mult timp această operațiune: „Această campanie de influență este activă pe mai multe platforme încă din septembrie 2023. Printre țintele sale s-au numărat alegerile federale germane, alegerile din Moldova și Armenia, precum și Jocurile Olimpice din Franța.”

Operațiunea Matrioșka, denumită după păpușile rusești din lemn care se introduc una în alta

„Este ceva nou pentru campaniile de influență rusești să atace candidați concreți la nivelul alegerilor regionale”, constată ea.

Conform observațiilor sei, toate partidele sunt afectate de falsuri, cu excepția partidului parţial de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și a Alianței Sahra Wagenknecht (BSW).

Smirnova afirmă că Rusia a urmărit în mod constant să compromită candidații partidelor democratice și să favorizeze formațiunile percepute ca având poziții mai prietenoase față de Rusia.

Cine se află în spatele operațiunii Matrioșka?

Deși nu există încă o dovadă definitivă a implicării directe a statului rus, numeroase indicii conduc în această direcție.

De exemplu, într-o postare în limba spaniolă de pe X despre candidații FDP Lydia Hüskens și Andreas Silbersack, Partidul Liber Democrat este abreviat „SvDP” – abrevierea rusească pentru Svobodnaia Demokraticeskaia Partia.

Un indiciu compromițător se află în abreviere

Grupul de cercetare OSINT Gnida Project, care investighează campaniile rusești de dezinformare, a identificat deja autori ruși în spatele operațiunii Matrioșka. Potrivit acestora, campania este conectată tehnic și operațional la unitatea „Storm-1516”, asociată serviciului de informații militare rus GRU și activă deja înaintea alegerilor federale germane.

Julia Smirnova consideră: „Cu o probabilitate foarte mare, este vorba despre o campanie rusească desfășurată la ordinul administrației prezidențiale.”

Ea consideră că implementarea este realizată de companii private specializate în marketing digital și operațiuni de influență politică.

Cum pot fi deosebite falsurile de materialele jurnalistice autentice?

Falsurile sunt realizate profesionist, însă anumite neconcordanțe le trădează. Acest tip de furt de identitate digitală, numit și media spoofing, poate fi identificat prin câteva întrebări simple:

Videoclipul apare și pe conturile oficiale ale instituției media?

Designul și fonturile coincid cu cele utilizate de publicația respectivă?

De unde provin imaginile și ilustrează ele cu adevărat povestea prezentată?

Există dovezi verificabile pentru afirmațiile făcute?

În cazul falsurilor actuale, răspunsurile conduc rapid la aceeași concluzie: povești inventate, imagini furate, logo-uri copiate și designuri imitate imperfect.

Totuși, aceste indicii devin evidente abia la o examinare mai atentă.

Ce narațiuni sunt promovate înaintea alegerilor?

Campania actuală folosește în principal două tipuri de narațiuni.

1. Discreditarea candidaților

Un videoclip comentat cu o voce generată de inteligența artificială îl acuză pe primarul Berlinului, Kai Wegner (CDU), de uciderea unui jucător profesionist de tenis.

Nu este prezentată nicio dovadă.

Așa arată postările false: videoclipuri false, care promovează diverse narațiuni

Poliția din Berlin a confirmat pentru DW că niciun jucător profesionist de tenis nu a fost ucis recent în Berlin și că nu există anchete împotriva lui Wegner.

Candidați ai partidelor CDU, SPD, Verzi, Die Linke și FDP sunt acuzați în mod fals de corupție, consum de droguri sau, în numeroase cazuri, de presupuse scandaluri sexuale.

2. Amplificarea diviziunii dintre estul și vestul Germaniei

Un pretins videoclip Eurostat prezintă rezultatele unei sondaj fictiv conform căruia majoritatea germanilor din vest consideră reunificarea Germaniei drept o „eroare istorică”.

Sondajul nu este descris nicăieri și nu există nicio dovadă a existenței sale.

Eurostat a declarat pentru DW:

„Acesta este un videoclip fals. Eurostat nu l-a produs și nu a realizat sondajul menționat.”

În realitate, sondajele arată contrariul. Potrivit ARD-Deutschlandtrend din octombrie 2025, 64% dintre germanii din vest sunt mulțumiți de stadiul reunificării.

Alte postări susțin în mod fals că: se investește mai puțin în siguranță și infrastructură în estul Germaniei; experți ar fi prezis o nouă divizare a Germaniei până în 2030; există planuri pentru construirea unui nou Zid al Berlinului.

Niciuna dintre aceste afirmații nu este adevărată.

Unele postări folosesc chiar hashtagul #TimeToDivideGermany („Este timpul să divizăm Germania”).

Smirnova explică: „Scopul este de a întoarce locuitorii estului și vestului Germaniei unii împotriva altora sau de a crea impresia că cei din est sunt disprețuiți, urâți ori discriminați de către cei din vest.”

În același timp, campania încearcă să afecteze imaginea unor politicieni prin informații false.

Cât de eficientă este campania de dezinformare?

Operațiunea este încă în desfășurare și apar constant noi falsuri, astfel încât este prea devreme pentru o evaluare finală.

Experții consultați consideră că impactul de până acum este limitat.

Pablo Maristany de las Casas afirmă: „Efectele nu sunt semnificative. Acest lucru se vede și din amplificarea artificială a conținutului.”

Deși unele postări au peste 100.000 de vizualizări, ele generează puține interacțiuni și comentarii reale.

Cercetări anterioare au arătat de asemenea că impactul operațiunilor de dezinformare precum Matrioșka a rămas până acum relativ redus. Un motiv este faptul că platforme precum Bluesky și TikTok elimină adesea rapid astfel de conținuturi, spre deosebire de X.

Eric Stehr nu vrea însă să se bazeze doar pe acest lucru și intenționează să depună plângeri oficiale împotriva falsurilor. El a încercat deja fără succes să obțină eliminarea unui videoclip de pe platforma X, dar „din partea lor nu s-a considerat că există un motiv pentru ștergerea lui.”

Aşa stând lucrurile, campania de dezinformare împotriva politicienilor germani continuă.

Joscha Weber - DW