Administraţia Trump este de acord cu cerinţele Rusiei pentru oprirea războiului din Ucraina

Preşedintele Trump a schimbat trimişii speciali în relaţia cu Rusia, până a găsit unul care gândeşte ca el şi ca Putin. Este vorba acum de Steve Witkoff, un miliardat partener de golf cu Trump. 

FOTO Profimedia

Într-un interviu cu jurnalistul pro-Trump Tucker Carlson, Witkoff l-a lăudat pe Vladimir Putin, spunând: „Nu-l consider pe Putin un tip rău”, a spus el. „Este foarte inteligent”.

Witkoff s-a întâlnit personal cu Putin, care l-a convins că cerinţele Rusiei ce au declanşat războiul cu Ucraina sunt „juste”. Putin a fost „amabil” şi „direct” cu Witkoff, i-a povestit că s-a dus la biserică şi s-a rugat pentru viaţa lui Trump când acesta a fost împuşcat, şi chiar a comandat un tablou cu Trump, pe care i l-a trimis cadou. Bineînţeles că Trump a căzut pe spate de câtă atenţie îi dă Putin, ceea ce confirmă abilitatea sa de a „fraieri” partenerii de dialog.

Ce vrea administrația  Trump

Witkoff a declarat în interviul cu Carlson:

„Cea mai mare problemă în acest conflict sunt aceste aşa-numite patru regiuni, Donbas, Crimeea, ştiţi numele şi mai sunt încă două”.

Aşa de „documentat” este Witkoff, că nici măcar nu ştie numele regiunilor pretinse de Putin. Cele cinci regiuni, sau oblasturi,  sunt Luhansk, Doneţk, Zaporojie, Herson şi Crimeea. Donbas se referă la o regiune industrială din est care include o mare parte din Luhansk şi Doneţk.

Witkoff a mai afirmat că în cele patru regiuni parţial ocupate ale Ucrainei au avut loc „referendumuri în care majoritatea covârşitoare a populaţiei a indicat că doreşte să se afle sub dominaţia Rusiei”.

Nu ştie, sau se preface că nu ştie, că aşa zisele referendumuri n-au întrunit condiţiile legale de desfăşurare, s-au făcut cu arma la spatele votanţilor, nu se ştie cine şi cum a numărat voturile. Ca în Rusia, rezultatele se ştiau dinainte de derularea referendumurilor.

Witkoff a mai declarat că este „corect” ca, din perspectiva rusă, teritoriile parţial ocupate fac acum parte din Rusia: „Există probleme constituţionale în cadrul Ucrainei cu privire la ceea ce pot ceda în ceea ce priveşte cedarea teritoriului. Ruşii controlează de facto aceste teritorii. Întrebarea este: va recunoaşte lumea că acestea sunt teritorii ruseşti?

Trimisul special al lui Trump în Rusia ignoră faptul că Rusia a invadat Ucraina cu scopul vădit de a recuceri aceste teritorii, aflate în componenţa Ucrainei de la sfârşitul URSS. Şi că acest război a adus numai Rusiei circa 900.000 de oameni morţi sau răniţi, după ultimele date britanice.

 Witkoff: „Există o sensibilitate în Rusia conform căreia Ucraina este doar o ţară falsă, pe care au lipit-o în acest fel de mozaic, aceste regiuni, şi aceasta este cauza principală, în opinia mea, a acestui război, faptul că Rusia consideră aceste cinci regiuni ca fiind ale sale de drept încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar despre acest lucru nimeni nu vrea să vorbească.”

Ce să facem, să răscolim istoria şi să refacem teritoriile aşa cum erau acum 50-100 sau 1000 de ani? Cum ar fi posibil aşa ceva?

Ucraina a fost recunoscută în granitele anterioare invaziei de către comunitatea internaţională, şi până şi China consideră integritatea teritorială a statelor suverane ca element esenţial al dreptului internaţional.

Witkoff dezvăluie planurile lui Trump:

 „Cine nu doreşte să aibă o lume în care Rusia şi SUA fac împreună lucruri bune în colaborare, gândindu-se cum să îşi integreze politicile energetice în Arctică, să împartă poate liniile maritime, să trimită împreună gaz GNL în Europa, poate să colaboreze împreună în domeniul AI?”

Să nu fim naivi. Ideile acestea ale lui Witkoff s-au format după lungi discuţii cu Trump, el repetă doar papagaliceşte ce vrea Trump să audă.

Problema Rusiei și a lui Trump este ca de trei ani si două luni armata lui Putin nu reușește sa cucerească cele 4 regiuni. Mai mult, nici eliberarea regiunii rusești Kursk nu este încă deplină.

Ucraina si Europa nu recunosc cerințele Rusiei, și nu e clar ce negocieri duce Trump, peste capul ucrainienilor si Europei. Deja acordurile la care, chipurile, ajunge Trump (incetarea conflictului pentru 30 de zile),  nu au niciun efect în plan practic. Este bun doar ca Trump să se laude că el a oprit războiul!

Riscuri pentru România

Administraţia Trump n-a privit cu ochi buni România, pentru că a ajutat Ucraina militar, financiar şi uman de la începutul războiului cu Rusia. Intervenţii repetate ale lui Vance, Musk şi ale altor oficiali americani, legate de anularea alegerilor din România, demonstrează această aversiune a lui Trump faţă de România.

Împiedicarea lui Călin Georgescu să candideze din nou la prezidenţiale, Georgescu fiind un personaj agreat şi de Putin şi de Trump, a exacerbat, probabil, aversiunea administraţiei americane faţă de România.

Două ziare americane conservatoare au vorbit în ultimele zile de o posibilă retragere a trupelor americane de la baza militară Kogălniceanu, şi în general din Europa de Est.

În mod sigur Putin i-a transmis lui Trump că îl deranjează prezenţa trupelor şi bazelor militare NATO în Europa de Est, în apropierea graniţelor Rusiei, aceasta fiind a doua cerinţă importantă a lui Putin pentru încetarea războiului cu Ucraina.

În ce măsură Trump îi va indeplinia această cerinţă  lui Putin, nu e clar acum. Legată însă şi de reducerea cheltuielilor „neesenţiale” (în concepţia lui Trump) din bugetul american, este foarte probabil ca Trump să reducă contribuţia Americii la bazele militare din Europa de Est, împuşcând doi iepuri: reduce cheltuielile bugetare americane şi îi face pe plac lui Putin, pentru ca, nu-i aşa, „Cine nu doreşte să aibă o lume în care Rusia şi SUA fac împreună lucruri bune în colaborare”?

Cu România treaba e simplă. Va fi acuzată de americani că nu respectă regulile democraţiei cu interzicerea lui Georgescu de a candida, ca atare nu merită să aibă baze militare americane pe teritoriul său. S-a rezolvat problema, şi Trump îşi va retrage cel puţin militarii americani din România, dacă nu şi echipamentele militare de la Deveselu şi Kogălniceanu.

Vor înţelege şi vor şti autorităţile române să contracareze această tendinţă, încă neclară, în politica lui Trump faţă de Rusia şi Europa? Vom vedea în perioada următoare derularea evenimentelor.