5 fapte. Despre adevăr şi minciună în USL

„Crin Antonescu vorbeşte despre obiectivele şi principiile USL, dar demonstrează, prin discursul său, că şi-a fixat noi obiective şi noi principii.“  FOTO Mediafax.ro

1.   Crin Antonescu spune că PNL a vrut liste comune, dar că PSD e cel care a decis că va merge pe liste separate. Fals! Care este realitatea? Înca din 23 martie 2012, preşedintele Crin Antonescu declara la Pro TV, la emisiunea „După 20 de ani“ că este „foarte probabil“ ca liberalii şi pesediştii să candideze pe liste separate pentru Parlamentul European.

„Foarte probabil, dar să nu luăm şi asta vreun semn de dihonie sau de tensiune. Faptul că într-o alianţă în care există două mari partide, unul de stânga, unul de dreapta, aparţinând a două familii politice distincte în plan european pentru alegerile parlamentare europene, unde în mod tradiţional fiecare candidează pentru familia lui, vom merge separat, nu înseamnă deloc că acesta este sfârşitul Uniunii“, a spus Antonescu.
 
Apoi, în decembrie 2012, Crin Antonescu vorbea iar de candidaturi separate. Crin Antonescu: „Eu cred că, pe cât putem să estimăm şi acum, pentru că mai sunt aproape doi ani sau un an şi jumătate până în vara sau primăvara lui 2014, este mai probabil să candidăm pe liste separate cu acel prilej, care să identifice şi mai bine profilul, doctrina şi programul fiecărei formaţiuni“, a explicat liderul PNL.

Acest lucru a fost confirmat şi de doamna Renate Weber, în martie 2012, când a spus că, de la bun început, încă de la constituirea USL, înţelegerea a fost ca principalele formaţiuni componente ale alianţei să meargă separat la europarlamentare. „Eu am înţeles că de la bun început asta a fost decizia, ca pentru europarlamentare să se meargă separat. De la momentul constituirii USL, aşa am înţeles, s-a luat decizia să se meargă împreună până la europarlamentare, tocmai pentru că sunt grupuri politice distincte. Ştiu că la acea dată, în momentul în care s-a spus că vor fi liste comune în general, întrebarea mea a fost «Bun, şi ce vom face pentru europarlamentare?» Şi aceea a fost înţelegerea mea, că vor fi liste separate“, a declarat Renate Weber pentru Ziare.com.
   
Şi lista declaraţiilor poate continua. Că acum preşedintele PNL nu-şi mai aduce aminte despre propriile declaraţii este deja altă discuţie.   

2.   Crin Antonescu spune că Guvernul Ponta trebuie să-şi dea demisia dacă liberalii se retrag. S-a mai întâmplat vreodată acest lucru? Nu, în situaţiile în care alte partide s-au retras de la guvernare, guvernele au continuat să funcţioneze dacă au avut o majoritate parlamentară care să le susţină. Chiar liberalii au făcut acest lucru, prin premierul Călin Popescu Tăriceanu, atât când PC-ul lui Dan Voiculescu s-a retras, cât şi când PD-ul lui Emil Boc a făcut acelaşi lucru. Solicitarea lui Crin Antonescu are însă altă miză ‒ aceea de a-i oferi preşedintelui Traian Băsescu din nou puterea. Pentru că, dacă premierul Victor Ponta demisionează, preşedintele Băsescu este cel care vine cu o nouă propunere de premier. Or, o astfel de servire a unei mingi la fileu este demnă de scenarii conspiraţioniste, de care e plină piaţa, despre o înţelegere între Crin Antonescu şi fostul său adversar Traian Băsescu.   

3.   Crin Antonescu spune că a fost dat afară de la guvernare. În realitate, miniştrii săi sunt cei care îşi dau demisia şi tot PNL e cel care refuză să preia conducerea interimară a acestor ministere! Deşi premierul e de acord cu nominalizarea celor 4, aceştia nu sunt lăsaţi de Crin Antonescu să vina în Guvern, oricât de ciudat sună asta. De câte ori a vrut premierul Ponta să-i numească pe respectivii în Guvern, Antonescu s-a opus (încă de lunea trecută, când Ponta voia să încheie interimatul de la interne prin aducerea în guvern a lui Iohannis). Care e logica lui Crin Antonescu? Doreşte numirea celor 4 doar odată cu preluarea unei funcţii de vicepremier care, în prezent, nu există (există vicepremier în zona economică, dar nu în zona ministerului de interne). Aici este contradicţia ‒ liberalii îi doresc pe cei 4 şi acea funcţie la pachet şi nimic până atunci. De aceea, nu acceptă numirea lor ca miniştri, până când problema legală a funcţiei de vicepremier va fi rezolvată. Dar, deşi Daniel Constantin a renunţat la funcţia de vicepremier, Crin Antonescu nu pare să accepte că problema funcţiei de vicepremier ţine tot de o decizie a PNL. Până atunci, sigur, e frumos să spui că eşti victimă şi dat afară din guvern, oricât de fals şi de pervers ar fi acest lucru.
 
4.   Crin Antonescu se declară, la 8-9 zile după formarea USD, supărat de existenţa acestei alianţe electorale. Să ne reamintim ce spunea preşedintele liberal acum mai bine de o săptămâna. Declaraţia lui Crin Antonescu de pe 10 februarie: „Că vom merge pe liste separate se ştia demult. Uniunea sau alianţa electorală pentru alegerile europarlamentare constituită astăzi nu este nicio surpriză. Din punctul meu de vedere este un lucru normal, un lucru anticipat, este o alianţă formată din aliaţi ai noştri şi urez succes la europarlamentare. (...) Noi vom candida la alegerile europarlamentare sub sigla PNL. Nu e niciun fel de confuzie în această privinţă şi asta ne interesează pe noi“. Iată o nouă dovadă a unui comportament răzgândac.  
   
5.   În fine, Crin Antonescu vorbeşte despre obiectivele şi principiile USL, dar demonstrează, prin discursul său, că şi-a fixat noi obiective şi noi principii. Iar acestea înseamnă abandonarea discursului anti-Băsescu şi dezvoltarea discursului anti-PSD. Din toate declaraţiile publice, adversarul real al PNL este PSD şi Victor Ponta. Din numărarea simplă a declaraţiilor sale în ultimele două emisiuni TV la care a participat (la Realitatea TV şi, respectiv, B1), se vede clar cine cu cine se luptă. Crin Antonescu, în două emisiuni, l-a atacat de vreo 20 de ori pe Victor Ponta şi doar de două ori pe Traian Băsescu. În replică, Victor Ponta l-a atacat de trei ori pe Crin Antonescu şi de 18 ori pe Traian Băsescu. Deci, practic, Crin Antonescu îl atacă pe Victor Ponta în aceeaşi măsură în care Victor Ponta îl atacă pe Traian Băsescu. Interesant şi revelator raport. El spune multe despre obiectivele reale asumate şi despre ce alianţe există în politica românească (apropo, pentru completa şi corecta informare, de amintit că, tot în această săptămână, Traian Băsescu l-a atacat într-o emisiune TV de 29 de ori pe Victor Ponta şi o singură dată pe Crin Antonescu!). Atunci când, în plină ofensivă anti-USL şi anti-Guvern a preşedintelui Băsescu, preşedintele Antonescu decide să îl flancheze practic pe acesta şi să întoarcă armele împotriva fostului său aliat, pretenţia de onestitate şi corectitudine cred că păleşte.  
 
Şansele USL de a rezista depind de disponibilitatea preşedintelui liberal de a renunţa la actuala retorică, anti-USL, şi de a discuta cu bună-credinţă şi deschidere cu partenerul său de alianţă. Depind de o anumită deschidere în discutarea detaliilor despre structura guvernului (aici sunt multe nuanţe tehnice care se pot discuta dacă PNL chiar doreşte folosirea expertizei lui Klaus Iohannis în Guvern ‒ până la urmă, era un câştig pentru toată lumea dacă primarul Sibiului accepta nominalizarea încă de lunea trecută, când putea deveni ministru de interne plin, arătând că îşi doreşte cu bună-credinţă preluarea acestui portofoliu). Şi mai depind de renunţarea la comportamentul tip Băsescu, în care una spunem astăzi şi alta mâine, fără niciun pic de jenă.  

Dacă preşedintele PNL continuă pe acest drum, USL nu va mai apuca prea multe zile. Guvernarea este cu totul altă discuţie...