35 de ani de la zborul cosmic al lui Dumitru Prunariu
0
Bucureştiul a fost între 13-18 mai al treilea loc din lume cel mai populat de astronauţi după NASA şi Orăşelul Stelar de la Moscova. 13 astronauţi din 9 ţări s-au reunit la Bucureşti pentru a sărbători 35 de ani de la zborul efectuat de Dumitru Prunariu în spaţiu.
La 14 mai 1981, doi astronauţi erau lansaţi de la platforma nr. 14 de pe cosmodromul Baikonur: Dumitru-Dorin Prunariu, un tânăr locotenent-major al armatei române, dar şi inginer specializat în aeronautică, şi care obţinuse cele mai bune rezultate dintre toţi astronauţii non-sovietici pe perioada pregătirii din Orăşelul Stelar, şi Leonid Popov, cosmonaut sovietic, singurul din lume la acea dată care atinsese recordul de 185 de zile petrecute în spaţiu. Au zburat în misiunea Soyuz-40 şi au făcut joncţiunea cu complexul orbital Saliut 6 - Saliut T 4, în cadrul programului Interkosmos, un program de explorare a spaţiului al fostei URSS, care a inclus şi 13 astronauţi non-sovietici.
„Cea de-a 35-a aniversare este specială, deoarece am reuşit să aduc la Bucureşti mai mulţi astronauţi şi cosmonauţi din 8 ţări. Prezenţa lor aici şi declaraţiile făcute denotă că Spaţiul este un domeniu de cooperare internaţională în scopuri paşnice unde se reunesc oameni cu o adâncă înţelegere a planetei Pământ şi a nevoii de a apăra Pământul”, spune Prunariu.
Cei 13 astronauţi au fost extrem de ocupaţi timp de 3 zile. Au avut întâlniri şi dialoguri cu publicul în mai multe locaţii din Bucureşti, au îngropat capsula timpului plină de mesaje, care va fi deschisă peste 100 de ani, şi-au lăsat amprentele palmare la Therme, şi au asistat la un eveniment oficial cu ambasadori şi oameni de ştiinţă la Academia Română.
Toţi aceşti astronauţi au poveşti uimitoare care inspiră.
Prunariu, primul şi singurul cosmonaut român, deţine în prezent funcţii înalte în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene, cum este cea ce vice-preşedinte al Comisiei de Relaţii Internaţionale, şi în sub-comitetele ONU de la Viena, cum este cea de preşedinte Sub-comitetului pentru explorarea paşnică a spaţiului, sau cea de avertizare privind asteroizii. El este şi preşedintele secţiunii Europa a Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului, o organizaţie profesională ce include 400 de astronauţi din 37 de ţări.
Prunariu regretă ca Popov nu a reuşit să vină la Bucureşti din motive medicale, iar alţi astronauţi care ar fi dorit să vină au fost ocupaţi cu alte angajamente, dar a reuşit totuşi să aducă mari personalităţi „cosmice”.
Georgi Ivanov este primul cosmonaut bulgar, iar Aleksandr Alexandrov este al doilea. Bertalan Farkas este primul cosmonaut ungur.
Francezul Jean-Pierre Haigniére este căsătorit cu o astronaută, cei doi fiind astfel unul dintre cele 3 cupluri de astronauţi din lume, pilotează absolut orice aparat de zbor, iar în prezent este consilierul directorului Agenţiei Spaţiale Europene din Paris. Întrebat cum e viaţa într-un cuplu „cosmic”, Jean-Pierre Haigniére mărturiseşte că se confruntă cu aceleaşi probleme ca şi oamenii obişnuiţi, iar faptul că eşti spaţionaut nu te ajută să rezolvi şi problemele de pe Pământ.
Michel Tognini, al doilea astronaut francez, este cel care, în cel de-al doilea zbor la bordul navetei Columbia, a plasat pe orbită telescopul Chandra. Lucrează în prezent în cercetări pentru planeta Marte. Întrebat ce îl impresionează cel mai mult din spaţiu, el răspunde:
„Pământul fără graniţe! Vezi Pământul fără graniţe, cu stratul subţire de atmosferă care menţine viaţa! Şi realizezi cât e de fragil!”
Reinhold Ewald a făcut parte din cea de-a doua misiune germană pe staţia spaţială MIR şi este director responsabil cu antrenamentele la centrul de zbor al Agenţiei Spaţiale Europene. Predă şi la Universitatea din Stuttgart. Are mintea curioasă, dă explicaţii complete şi nu pierde nici o ocazie să afle informaţii noi. În timpul vizitelor în grup organizat, rămâne mereu în urmă să pună întrebări şi să dea explicaţii clarificatoare în domeniul ştiinţei.
Gerhard Thiele este şeful Biroului de Planificare a Zborurilor Pilotate din cadrul Agenţiei Spaţiale Europene. Şi el este avid de informaţii tot timpul şi nu încetează să pună întrebări. Simte o apropiere de Transilvania şi pune întrebări legate de cultura română.
Helen Sharman, primul astronaut britanic, şi prima femeie astronaut la bordul staţiei spaţiale orbitale MIR, încurajează oamenii să-şi urmeze visele. Ea a devenit astronaut după ce a răspuns la un concurs la radio. Şi a concurat cu 13,000 de candidaţi! Spune că “în spaţiu nu se face diferenţă de gen, iar femeile nu se confruntă cu probleme de adaptare speciale, dimpotrivă, distanţa mai scurtă de la inimă la creier face ca femeile să suporte mai bine presiunea crescută a sângelui în creier in spaţiu. Radiaţiile afectează totuşi organismul uman. Pe termen lung, se consideră că afectează genele şi capacitatea de reproducere”.
André Kuipers, al doilea astronaut olandez, este cel care trimite cele mai frumoase fotografii din spaţiu care ulterior circulă prin lumea întreagă şi îţi taie răsuflarea prin detaliile unice ale Pământului capturate cu atâta sensibilitate. Fotografiile îi trădează sentimentele profunde faţă planeta Pământ. Ca de altfel şi înclinaţia sa de a promova educaţia solidă în rândul tinerei generaţii.
Valeri Korzun este comandantul detaşamentului de astronauţi din Orăşelul Stelar de lângă Moscova. El mărturiseşte: ”Nu e uşor deloc să fii comandant în Orăşelul Stelar – am în prezent 36 de cosmonauţi, toţi decoraţi cu medalia Erou al Rusiei! Ştii cât e de greu sa îi ţii în frâu??”, spune Valeri şi râde cu subînţeles. “Înainte eram militari şi era mai uşor să îi ţii în frâu, acum suntem civili şi se împrăştie, când nu au antrenament nu mai rămân în Orăşelul Stelar. Eu controlez fiecare mişcare, de la selecţia candidaţilor la lansare în spaţiu, antrenamentul, problemele personale. Lucrez direct cu ei, fără vreun nivel intermediar. Sunt tatăl lor! Odată pe săptămână avem reuniune de lucru cu toţi, în rest lucrăm individual pentru examene, simulator…”.
Richard Richards a fost comandat în 3 din cele 4 misiuni în spaţiu pe navetele Columbia şi Discovery. Este incredibil de modest. Spune că a fost la comandă de atâtea ori pentru că „a dovedit bunătate.” „Primul zbor a fost în martie 1996, imediat după ce am pierdusem Challenger în ianuarie, eu m-am oferit să ajut, iar NASA a apreciat şi m-a pus la comandă. Cea mai mare provocare pentru un comandant de navă spaţială este să desemneze sarcinile, astfel încât potenţialul echipajului să fie maximizat. Am avut echipaje minunate şi nu mi-a fost greu deloc, toţi erau extrem de motivaţi.. Singura situaţie mai specială a fost în cele de-al 3-lea zbor când trebuia să aterizăm la baza militară Edwards, s-a pornit un ciclon compus din 400 de furtuni, şi Houston a zis în ultimul minut: O să aterizăm în Florida! Asta da, experienţă care te îmbogăţeşte!”, râde Richard.
Astronauţii par ei oameni obişnuiţi dar…nu e deloc aşa.
Mi-am dat seama prima dată când Michel, Jean Pierre, Richard, Reinhold şi Andre , unii în vârstă de 63-67 de ani, au urcat cele 6 etaje de la Institutul de la Măgurele în 30 de secunde, eu ajungând în acelaşi timp cu liftul. Mi-am dat seama că au o personalitate specială şi din modul în care se informează, coroborează datele şi reacţionează la situaţii neprevăzute.
Prin comportamentul lor, astronauţii sugerează că de fapt Pământul nu are frontiere.
În primul rând, foarte mulţi vorbesc rusa, limba de lucru la bordul multor nave spaţiale unde lucrează mai multe naţionalităţi indiferent de regimul politic al ţărilor lor. În viitor, astronauţii vor vorbi chineza. Prunariu spune că încă din 2014 China a invitat toate naţiunile lumii să lucreze pe staţia spaţială chineză în curs de construire şi planificată pentru lansare pe orbită în 2020, iar astronauţii tineri din Europa învaţă în prezent chineza.
În al doilea rând, toţi astronauţii declară că Pământul nu are graniţe, că aşa se vede din cosmos, o lume reunită, fragilă, acoperită de un strat subţire de atmosferă care deja este afectat de poluare, şi cu multe pericole cosmice în Univers, şi îndeamnă pământenii şi liderii lor să îl protejeze şi să aibă grijă maximă de lumea în care trăim pentru că oricât de fascinant ar fi spaţiul extraterestru, deocamdată cea mai primitoare planetă, potrivită vieţii omului, este planeta Pământ.
Articol semnat de Marcela Ganea, jurnalist internaţional.
Se încarcă comentariile...
