224 de zile de la ultima întâlnire Putin – Xi. „Parteneriatul fără limite” și Ucraina sunt rediscutate în Uzbekistan
0Radu Cupcea*
Pe lângă problemele legate de război, atât Ucraina, cât și Rusia caută persoana potrivită pentru a ocupa funcția de ambasador la Beijing. Cele două state aflate în război își doresc mai multă deschidere și interes din partea liderilor comuniști chinezi pentru cauza lor.
La Kiev, Dmitri Kuleba, ministrul de externe al Ucrainei, a declarat că „nu s-a oprit literalmente de o săptămână” să caute persoana potrivită pentru acest post. Interval în care ucrainenii responsabili de propagandă au lansat un site despre război și în limba chineză, care prezintă date oficiale despre războiul de apărare pe care îl duc în fața forțelor armate ale Federației Ruse ce le-au invadat țara pe 24 februarie 2022. Totodată, ambasada Ucrainei la Beijing a lansat un filmuleț pentru publicul chinez, pe rețeaua de socializare WEIBO, prin care, conform descrierii autorilor, „arată clar diferența de mentalitate și comportament dintre ucraineni și ruși”.
La
Moscova, deși interesul pentru China a crescut foarte mult după declanșarea
„operațiunii lui Vladimir Putin”, candidatul pentru postul de ambasador la
Beijing este analizat cu mai multă răbdare. Sinologii ruși îl văd favorit pe Igor
Morgulov, diplomat de carieră, ministru adjunct al Afacerilor Externe al
Federației Ruse și un bun cunoscător al regiunii. Depinde numai de Vladimir
Putin și de Serghei Lavrov dacă Morgulov va fi cel care îi va lua postul diplomatic
important și complicat ocupat în prezent de Andrei Denisov.
Ce vrem noi să spunem este că gesturile liderilor ucraineni și ruși arată că ambele țări caută aproape disperate, deși Kremlinul încearcă să ascundă asta, dialogul și bunăvoința lui Xi Jinping. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu a reușit să obțină nimic deocamdată. Xi îl evită. În consecință, autoritățile de la Kiev continuă să spere la un dialog prin telefon cu președintele chinez, însă nu-și fac iluzii legat de vreo susținere din partea comuniștilor. Oficialii chinezi de prim rang evită să discute despre ce se întâmplă în Ucraina, iar cei din a doua linie întrețin narațiunea despre „cum Occidentul încearcă să sugrume China” sau cum „sugrumă Rusia în prezent”, încurajând mai mult prin lozinci Federația Rusă „să reziste”.
Pe lângă lozinci, chinezii mai apelează și la gesturi neprietenoase sau, mai diplomatic spus, rezervate față de Ucraina. Un gest neprietenos la adresa ucrainenilor a venit din partea organizatorilor unui târg comercial sponsorizat de stat la Beijing, care au anulat, în mod inexplicabil, un forum ce promovează cooperarea dintre Ucraina și China.
Avem deci destule motive să credem că alegerea este făcută. Tovarășul Xi a ales Rusia. În acest caz suveranitatea pare să nu mai aibă aceeași înțeles pentru el. Numai că nu îi este ușor să gestioneze această alegere. Pe plan intern, înainte de congres, din cauza politicii de toleranță zero pentru covid, economia dă semne de slăbiciune. Pe plan extern, relațiile cu SUA sunt cele mai proaste de când au început reformele lui Deng. Taiwanezii au devenit tot mai hotărâți să-și apere independența, iar creșterea forțată a prieteniei cu Federația Rusă împiedică urmărirea unui curs politic extern independent, cum a tot repetat Beijingul înainte de invazia rusă.
Poate de aceea Xi Jinping a decis să facă un pas neașteptat - să organizeze un congres în octombrie și, după doi ani de când nu a părăsit China, înainte de a fi ales pentru al treilea mandat, să viziteze Kazahstanul și Uzbekistanul. Politicianul comunist are nevoie de muniție nouă pentru o propagandă internă intensă despre politică sa externă strălucitoare în ajunul importantului congres din această toamnă.
Printre acțiunile lui Xi Jinping se numără și întâlnirea de astăzi cu președintele Putin al Rusiei, în cadrul reuniunii anuale a organizației inventate și dominate de China, Organizația de Cooperarea Shanghai.
Putin are de dat niște explicații despre „operațiunea specială”
După declanșarea războiului împotriva Ucrainei, fapt ce a șocat o lume întreagă, Federația Rusă a ajuns un fel de stat paria, exclus parțial din relațiile internaționale, pus sub sancțiuni economice fără precedent și, deseori, evitat de către fostele state partenere de frica sancțiunilor occidentale.
În imagine, liderul chinez Xi Jinping îl așteaptă pe președintele rus la o întâlnire oficială din 2019. Sursa foto: Profimedia Images
Vădit dezamăgiți, dar orbiți de gândirea imperialistă, politicienii și elita rusă care a rămas la Moscova caută să scoată în evidență colaborarea Rusiei cu India, Iran, Brazilia, Mongolia, Turcia și, nu în ultimul rând, Republica Populară Chineză. Experții ruși înaintează tot felul de scenarii prin care Rusia învinge SUA și impune o nouă ordine mondială alături de partenerii mai sus pomeniți. S-a scris mult în ultimele săptămâni despre relațiile din așa-zisul triunghi India-China-Rusia, care devin din ce în ce mai strânse după spusele autorilor ruși, Rusia fiind, conform lor, statul de legătură.
Scenariile vânturate în presă și pe rețelele de socializare nu se limitează doar la economie. Exercițiile armatei ruse alături de armata indiană și chineză, cunoscute sub numele Vostok-2022, au fost prezentate publicului ca fiind un indiciu clar al hotărârii Rusiei de a pune bazele unei alianțe militare puternice împotriva NATO.
Realitatea este că RPC nici nu a pomenit despre o alianță militară cu Rusia și nici nu intenționează să lucreze la așa ceva. Beijingul evită să fie atras într-un conflict deschis cu Washingtonul și cu Uniunea Europeană, mai ales din cauza Rusiei. Obiectiv vorbind, astăzi numai Federația Rusă are nevoie de o cooperare militară cu RPC. Tocmai acesta este motivul pentru care Putin va încerca la întâlnirea de la Samarkand să-l convingă pe Xi să-l sprijine militar așa cum o face SUA față de Ucraina. Este însă o chestiune ce nu pare încă profitabilă pentru chinezi, fără să mai vorbim despre o legătură cu obligații formale: pericolul de a fi atras într-un război din cauza intereselor aliatului este încă prea mare.
Comercial se stă bine și nu prea
Până în acum, conform analizei reprezentantului Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, „Statele Unite nu au văzut semne că RPC ar oferi asistență militară Rusiei în legătură cu operațiunea specială din Ucraina. Potrivit lui, RPC nu ajută Rusia să ocolească sancțiunile occidentale.” În ciuda tensiunilor legate de Taiwan, chinezii nu vor să înghețe relațiile comerciale cu SUA. De aceea, tot ce a făcut China cu adevărat până în prezent legat de Rusia a fost să crească importurile de hidrocarburi la preț bun, să suplimenteze cu produse proprii, cât a fost posibil, penuria de mărfuri provocată de sancțiuni, dar și să intensifice propaganda împotriva Statelor Unite.
În general, potrivit canalului Chinogram, de la începutul anului, cifra de afaceri comercială a Chinei cu Rusia s-a ridicat la 117,2 miliarde dolari (+31,4% pe an), importurile reprezentând 72,9 miliarde dolari (+50,7%), iar exporturile 44,3 miliarde dolari (+8,5%). Ele sunt încă departe de visul rușilor de 200 miliarde de dolari americani.
Rusia are nevoie însă de mai mult dinamism economic din partea Chinei. O încercare disperată a guvernului rus a fost de a negocia cu China plasarea datoriei publice în yuani. Chestiunea a intrat însă repede într-o înfundătură. Autoritățile chineze nu vor să schimbe regulamentul pentru a le permite investitorilor lor să investească în obligațiuni guvernamentale rusești, a declarat ministrul adjunct al Finanțelor ruse Timur Maksimov, citat de The Moscow Times. Este posibil ca și acest subiect să facă parte din discuția lui Putin cu Xi astăzi, fără să vedem o rezolvare prea curând.
Problema pentru ruși este că aliații chinezi vorbesc, promit, dar nu acționează cu aceeași hotărâre cu care fac declarații. De exemplu, luni, 12 septembrie 2022, a avut loc o întâlnire între Wang Yi și ambasadorul rus Andrei Denisov. Șeful diplomației chineze a declarat că „Partea chineză este dispusă să colaboreze cu partea rusă pentru a realiza o cooperare strategică la nivel înalt între cele două țări, pentru a proteja interesele comune și pentru a promova dezvoltarea ordinii internaționale într-o direcție mai justă și mai rezonabilă”. Din spusele politicianului chinez reiese că Beijingul susține Moscova fără menajamente. În realitate, China acționează rezervat aproape în orice domeniu pentru a nu fi acuzată că ajută Federația Rusă să evite sancțiunile economice. Mai mult, conducerea companiei chineze Huawei, potrivit celor de la Kommersant, acționează ca o companie occidentală. Din primăvara lui 2022, a început să-și mute din angajații săi din Rusia în alte țări CSI, în special în Kazahstan și Uzbekistan, state pe care le vizitează zilele acestea Xi Jinping. Asemenea mutări nu sunt promițătoare pentru ruși. Gestul chinezilor arată că aceștia își reduc activitatea în Federația Rusă și vor rămâne mai mult simbolic pe această piață. Aceleași surse susțin că Huawei a oprit livrările directe de bunuri către magazinele de marcă din Rusia în luna august. La punctele de vânzare ale companiei, nici măcar dispozitivele expuse nu au fost vândute vizitatorilor.
Rezultate slabe a fost și Forumul Economic de Est de la Vladivostok. Țările din regiunea Asia-Pacific cândva prietenoase cu Rusia au lipsit de la forum sau pur și simplu au transmis reprezentanți mai puțin relevanți la evenimentul din acest an. Xi nu a participat, iar din partea Chinei a fost prezent un reprezentant care nu adoptă nicio decizie strategică și economică. Efectul era la fel și dacă nu s-ar fi prezentat nimeni din partea Beijingului. Autoritățile de la Moscova sunt frustrate din acest punct de vedere iar Putin îi va cere lu Xi o schimbare.
Practic, conflictul ruso-ucrainean a întrerupt rutele comerciale terestre ale Chinei, a complicat investițiile chineze în Federația Rusă, dar și în Asia Centrală. Totodată, contraofensiva forțelor armate ale Ucrainei și retragerea rușinoasă a soldaților ruși din ultima săptămână a subminat și mai mult capacitatea Rusiei de a domina regiunea din jurul ei în ceea ce privește securitatea și a ridicat mingea la fileu Chinei. Situația, conform lui Elizabeth Vishnik, expertă la Centrul de Analiză Navală de la Universitatea Montclair, „lasă deschisă întrebarea dacă China este pregătită să-și asume un rol mai mare în asigurarea securității și dacă Rusia și regiunea din Asia Centrală vor fi de acord cu acest lucru”. Probabil că autoritățile de la Moscova, în schimbul bunăvoinței chineze pe dosarele arzătoare din prezent, va ceda din nou și va asista pasivă la extinderea influenței Chinei în Asia Centrală. Nu prea mai există alte opțiuni pentru ruși în acest moment.
*Radu Cupcea este doctor al Universității din București și cercetător la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române
Se încarcă comentariile...
