O primă audiție la Casa Artelor Dinu Lipatti oferită de pianistul Viniciu Moroianu

Câteva au fost marile momente ale recentei ediții festivaliere găzduită în saloanele familiei Lipatti, serial de concerte prilejuite de aniversarea în mijloc de martie, a zilei de naștere a marelui artist.

Mă refer în primul rând la recitalul pianistului Viniciu Moroianu, artist pentru care abilitatea pianistică profesională, harul însuși al comunicării, nu-și găsesc locul firesc înafara demersului intelectual-artistic propriu-zis.

Programul a cuprins lucrări ale compozitorului Dinu Lipatti însuși dar și adaptări datorate acestuia. Ne-au fost prezentate, astfel,  Cadența părții secunde a Concertului în re major de Haydn precum și –  în primă audiție la noi în țară! –  Pastorala în fa major de Bach pentru orga, în adaptare pentru pian, ambele în versiunea proprie a artistului omagiat. Dintre creațiile lui Lipatti, prezentate pe parcursul recitalului, menționez cele două  Nocturne, Preludiul din Mica Suită, Fantezia op.8 și – de asemenea – celebra  Sonatina pentru mâna stângă; lucrarea a fost compusă și oferită cu generozitate de Lipatti colegului său, pianistului americano-austriac Paul Wittgenstein, rămas fără un braț în urma primei conflagrații mondiale.

Se poate spune cu certitudine, Viniciu Moroianu este în acest moment unicul muzician performer care deține în repertoriul domniei sale întreaga creație pianistică datorată lui Dinu Lipatti! Este de menționat, aceasta a fost prezentată atât în concert cât și în versiune discografică imprimată în integralitate de domnia sa în premieră absolută, anume un dublu CD.

Albumul a fost lansat de  Casa Artelor ce poartă numele ilustrului muzician român, încă în urmă cu doi ani. Cuprinde în primă audiție discografică, inclusiv piesele copilului Lipatti, miniaturi pianistice care dezvăluie universul multicolor, divers, al acelei purități sufletești pe care o regăsești ulterior – altfel exprimată, desigur -  și în personalitatea muzicianului matur.

Cu certitudine, observând întreaga creație a compozitorului, evitând a mă limita exclusiv la creația dedicată pianului, nu poți să nu-i dai dreptate compozitorului francez Paul Dukas, profesorul de la Paris al lui Dinu Lipatti, cel care afirma despre studentul său că poate deveni un al doilea George Enescu! Nu a fost să fie.

Lipatti părăsește această lume la vârsta cristică, la Geneva, la sfârșitul anului 1950.

Ce omagiu mai înalt poate fi imaginat și oferit în memoria marelui artist decât recitalul susținut de pianistul Viniciu Moroianu, o seară de muzică dedicată în întregime creației pianistice a lui Lipatti? Li s-au alăturat inclusiv comentariile muzicale, adaptările pianistice – le-aș numi astfel - pe care merele artist le-a făcut în relația domniei sale cu unele dintre lucrările lui Bach sau Haydn.

Nu preget să afirm că atât recitalul la care m-am referit cât și dublul CD realizat de Viniciu Moroianu la  Casa Artelor Dinu Lipatti, se constituie în momente în adevăr unice ale vieții noastre muzicale, momente împlinite cu concursul atât de dinamic pe care îl probează doamna Alice Barb, directorul Festivalului.

Materialul a apărut anterior în revista  România Literară.