Dosar penal în cazul cimitirului amenajat într-un sit arheologic. Ce riscă cei vinovaţi
0În ciuda repetatelor adrese pe care Direcţia pentru Cultură le-a trimis în ultimii 15 ani autorităţilor locale pentru a desfiinţa cimitirul, conducerea Primăriei nu a luat nicio măsură.
Poliţiştii sălăjeni efectuează cercetări pentru distrugere de monument istoric, în cazul cimitirului amenjat pe locul unui sit arheologic din comuna sălăjeană Surduc. Măsura vine după ce repetatele demersuri făcute de către reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Sălaj către autorităţile locale de a stopa înmormântările în acel loc au rămas fără rezultat.
După cum susţine Doina Cociş, directorul Direcţiei pentru Cultură Sălaj, primele nereguli au apărut în 2006, după ce Primăria Surduc a pus la dispoziţia unui centru de bătrâni din satul Tihău un teren pe care să îngroape pacienţii decedaţi. Terenul respectiv se află în perimetrul unui monument istoric de grupă A, mai exact Castrul roman de la Tihău - Grădişte, ce face parte din frontiera Imperiului Roman de pe teritoriul României. Sursa citată a precizat că cimitirul amplasat ilegal "distruge sistematic şi iremediabil monumentul istoric" şi că în zonă au fost identificate peste 40 de morminte. "Problema a apărut în 2006. Este o situaţie complexă şi delicată, Primăria Surduc ştiind că există un PUG valabil, în care era prevăzut că în zonă este un monument de importanţă naţională şi internaţională şi că niciodată nu se va da descărcare de sarcină arheologică pentru a se face vreun fel de intervenţii acolo", a menţionat Cociş. Aceasta a subliniat că singura soluţie o reprezintă stoparea oricăror intervenţii în sit şi găsirea unui alt teren pentru cimitir.
Sit propus pentru UNESCO
Stricăciunile provocate până acum sunt grave, spun cercetătorii Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, în condiţiile în care lucrările executate "au afectat iremediabil integritatea aşezării civile - vicus militaris - din proximitatea castrului auxiliar". Mai mult decât atât, castrul roman şi vicus-ul aferent sunt propuse pentru nominalizare UNESCO, în cadrul Programului Naţional LIMES-Frontierele Imperiului Roman în România. În plus, perimetrul sitului nu este marcat printr-un semn distinctiv, obligaţie ce revine, conform legii, de către reprezentanţii primăriei.
"A fost întocmit dosar penal conform articolului 25 din OUG 43/2000 privind protecţia patrimoniului, care prevede că efectuarea de lucrări care pot afecta siturile arheologice, în absenţa certificatului de descărcare de sarcină arheologică, se consideră distrugere a monumentelor istorice şi se pedepseşte potrivit prevederilor legii penale", a precizat Maria Cristea, purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Sălaj. Potrivit legii, "efectuarea oricăror lucrări care pot afecta siturile arheologice, în absenţa certificatului de descărcare de sarcină arheologică, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.
Castrul roman de la Tihău a fost construit de un detaşament al Legiunii a XIII-a Gemina, iniţial în lemn, şi ulterior din piatră, pentru ca mai apoi, cel mai probabil din timpul lui Hadrian, aici să staţioneze Cohors I Cannanefatium. Castrul a fost locuit din 106, până în 274, la retragerea trupelor din Dacia.
Mai puteţi citi: