Ce trebuie să ştiţi despre degerături. Care sunt primele simptome şi cum trebuie să acţionaţi pentru a nu vă agrava situaţia
0Odată cu instalarea sezonului rece, unul dintre pericolele care pândeşte persoanele nevoite să să se expună la frig îl reprezintă degerăturile.
Persoanele cu probleme de circulaţie periferică sunt mai expuse degerăturilor, însă medicii atenţionează că expunerea prelungită la frig poate afecta pe oricine. Medicul urgentist Tudor Ciuhodaru prezintă succint riscurile, simptomele, precum şi măsurile de prim ajutor în cazul degerăturilor.
Vântul, umezeala şi imobilizarea accentuează hipotermia şi duc rapid la instalarea degerăturilor. Primele simptome includ tulburările de sensibilitate (furnicături, înţepături), pielea se înroşeşte şi se descuamează iar apoi apar flictenele (bule ca după arsuri) şi se instalează tulburări motorii. În forma severă se merge până la cangrenă, ce necesită amputaţia segmentului de membru.
Măsurile de prevenţie sunt esenţiale, medicul Ciuhodaru recomandând:
1. Utilizaţi haine groase care să protejeze extremităţile (faţa, nas, urechi, mâini, picioare), încălţămintea trebuie să fie confortabilă şi bine izolată de apă, mănuşile cele mai bune sunt cele ce permit mişcarea degetelor la un loc;
2. Hainele ude trebuie schimbate imediat;
3. Alternaţi perioadele de expunere/lucru în frig cu repausul în zone incalzite
4. Alegeţi un regimul alimentar suplimentat caloric, care să includa lichide calde;
5. Alcoolul trebuie evitat, 50% din cazurile de hipotermie sunt asociate consumului de alcool.
Cum acţionăm în caz de degerături:
1. Orice degeratură necesită consult medico-chirurgical pentru a evita evoluţia nefavorabilă şi complicatiile.
2. Beneficiază de încalizire externă şi de terapie medicamentoasă menită a reduce durerile şi a ameliora circulaţia sanguină în zona afectată.
3. Primul ajutor constă în găsirea unui adăpost sau spaţiu încălzit. Asezaţi victima pe o suprafaţă uscată care să o protejeze de răceala solului, protejând-o de frig şi vant şi îndepărtaţi hainele umede, nu frecaţi şi nu masaţi victima ci doar încălziţi-o progresiv. Este intezisă încălzirea prin contact cu surse de căldură (soba, calorifer) întrucât tulburările de sensibiliate pot duce la arsuri.
Grupele de risc
1. Cele mai multe cazuri, pe o statistică parţială, s-au înregistrat la persoane cu vârste cuprinse între 20 si 60 de ani, cu probleme socioeconomice incluse în categoria celor fără domiciliu sau trăind doar din ajutorul social, respectiv din categoria pensionarilor.
2. Pacienţii provin în proportii egale din urban si din rural.
3. Ponderea cazurilor grave, cu degeraturi de grade II-III-IV se apropie de 50 %, necesitând intervenţia chirurgilor reconstructivi.
4. Prognosticul este întunecat de existenţa patologiei asociate.