Misterul pietrelor megalitice de la Gura Văii. De la altarul creştin închinat lui Zamolxes la Sfinxul de la Ogrănic

O asociaţie încearcă să pună în valoare localitatea Gura Văii, o aşezare cu un uriaş potenţial turistic, arondată în cartierul de vest al oraşului Drobeta Turnu- Severin, fiind poarta de intrare dinspre vest a municipiului.

Puţini cunosc faptul că la o aruncătură de băţ de municipiul Drobeta Turnu Severin, în arealul Parcului Natural Porţile de Fier, stă ascunsă o comoară nepreţuită, o zonă istorică care dacă ar fi pusă în valoare aşa cum trebuie ar atrage în zonă mii de turişti. Ignoranţa autorităţilor  locale, care nu dau doi bani pe istoria acestor locuri, face însă ca locul cu pricina să fie cunoscut doar de foarte puţini severineni. Nu mai vorbim de oamenii străini de Mehedinţi, care nu au de unde să afle, să citească despre acest loc magnific al judeţului.

Altar creştin

Pe Dealul Crucii din Gura Văii se găseşte un altar creştin, care se vede din Satelit ca o piramidă în trei trepte. Pe acest platou, se găseşte crucea Sfântului Cuvios Petru, care ar fi sihăstrit şi ar fi murit în aceste locuri. Se presupune că ar fi un altar megalitic dedicat lui Saturn, apoi lui Zamolxes şi a altor divinităţi pelasge din epoca neoliticului timpuriu al civilizaţiei Danubiana (6.400 – 3.300 i.Hr.). La est, pe Valea Oglănic se găseşte stânca megalitică “Ogrănic” (cca. 3.000 Î.Ch.), identificată ca un Sfinx, ce vine din sanscrita veche (“cel cu faţa către zei”), iar la vest zona este marcată de Muntele Sacru, identificat prin realizările megalitice “Moşul” şi consoarta sa “Baba”, a caror mesaj s-a pierdut de-a lungul timpului, de la  civilizaţia pelasgă la cca 9.000 Î.Ch.

Ce doi gardieni sacri

Asociaţia „Răchitan Gura Văii”, condusă de inginerul Stancu- Ştefan Răchitan şi înfiinţată la iniţiativa doctorului Cristian Răchitan, celebrul medic naturopat stabilit de circa 30 de ani în SUA , originar din Gura Văii, încearcă să pună în valoare această zonă.

„Trebuie amintit şi dezvoltat pe viitor poziţia geomorfologică a locului, mesajul existenţial, dat de cele două încadrări ale localităţii de la est şi vest, cei doi gardieni<<sacri>> ai locului coborâţi din negura timpului, care <<veghează>> asupra acestor locuri, a destinelor şi a oamenilor deopotrivă. Imaginile prezentate ne fac să privim cu alţi ochi aceste încremeniri ce stau de atâta timp şi ne apără ca nişte santinele şi noi le ignorăm prin neştiinţă şi pierdere în cotidian. Ele sunt însă prezente şi transmit acelasi mesaj, pe care suntem datori să-l descoperim şi să-l transmitem mai departe cu noi valenţe”

spune inginerul Stancu- Ştefan Răchitan.

Columnele lui Hercule

Multe legende vorbesc şi despre prezenţa legendarului erou Hercule în zonă. În lucrarea sa „Dacia Preistorică”, Nicolae Densuşianu susţine că în apropiere de cataractele Dunării, lângă Porţile de Fier, s-ar afla columnele lui Hercule. De altfel, de pe acest platou paleocreştin din Dealul Crucii se pot vedea Coloanele lui Hercules pe malul sârbesc al Dunării.

Potrivit legendei, pentru a scăpa de mânia Herei, consultând oracolul din Delphi, Hercule ajunge să îi slujească vreme de 12 ani lui Eurystheus. Cu acest prilej el săvârşeşte celebrele munci, iar cea de a zecea muncă a lui Hercule are legătură cu insula Ada Kaleh (aproape de actualul municipiu Drobeta Turnu Severin).

Ajungând pe Oceanos Potamos sau Istru sau Dunăre, acolo unde se afla insula Erythia sau Ada Kaleh, Hercule a ridicat în munţi două coloane, una în faţa celeilalte pentru a marca această călătorie care urmărea aducerea boilor lui Geryon, la porunca lui Eurystheus. În final, eroul reuşeşte să aducă boii lui Geryon, ucigând câinele cu două capete Orthrus şi pe uriaşul Eurythion, care păzea animalele. Densuşianu mai susţine că poziţia Columnelor lui Hercule în apropiere de Cataractele Dunării şi de Porţile de Fier  o mai confimă o veche tradiţie populară: „După cum ne spune Pliniu, indigenii de lângă Columnele lui Hercule povesteau că odată în aceste locuri munţii dim ambele părţi erau împreunaţi prin o catenă neîntreruptă şi că Hercule tăind apoi jugul acestor înălţimi a lăsat să curgă oceanul şi marea, care era deschisă şi în modul acesta el a schimbat faţa naturii”.

Se doreşte revitalizarea vechiului traseu

Asociaţia „Răchitan Gura Văii” aşteaptă un răspuns pozitiv din partea Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Porţile de Fier  în privinţa redeschiderii publicului larg a vechiului traseu către Crucea Sfântului Cuvios Petru.

„Toate aceste minunăţii trebuie să fie puse la dispoziţia publicului larg, oamenii trebuie să aibă acces la acest loc, să se reculeagă. Am depus un memoriu care în momentul de faţă este în studiu la Consiliul Ştiinţific pentru revitalizarea vechiului traseu creştin, de fapt un traseu  pe care locuitorii din şase sate învecinate veneau în pelerinaj cu carele aici. În acest cadru natural mirific şi plin de energie şi valori spirituale deosebite se realizau slujbe religioase, iar la sfârşit particicipanţii întindeau ştergare pe cele două trepte ale piramidei şi pomeneau memoria înaintaşilor. Suntem convinşi că cei de la Parcul Natural vor înţelege demersul nostru de revitalizare a pelerinajelor creştine din aceste locuri, aşa cum se întâmplă şi în alte părţi ale lumii”, spune preşedintele asociaţiei.

Traseul pe care Asociaţia „Răchitan Gura Văii” doreşte să fie redeschis este unul scurt, facil pentru turiştii care ar ajunge în zonă, care se parcurge în cel mult 50 de minute.