FOTO Cum a dispărut satul pe al cărui loc s-a construit primul aeroport civil al Timişoarei
0Aeroportul Utilitar „Cioca” din Timişoara, care în perioada interbelică a fost utilizată de aviaţa germană Luftwafe, a fost construit pe locul unui sat.
Aeroportul Utilitar „Cioca” este astăzi al doilea aeroport al Timişoarei, după Internaţionalul „Traian Vuia”. A fost însă o vreme când era principalul aeroport din capitala Banatului.
Primul aeroport civil al oraşului a fost construit în perioada interbelică, în 1936. În perioada războiului, între 1941-1944, aeroportul “Cioca” a fost utilizat de aviaţia germană Lufftwafe, în timpul comunismului de Aviasan, iar acum este proprietatea Consiliului Judeţean Timiş.
Este utilizat de proprietarii de avioane mici şi mijlocii, pentru agrement, de până la 5.700 de kilograme, de companii de aero-taxi, cât şi de avioanele utilitare care se ocupă cu stropirea câmpurilor cu îngrăşămnte şi insecticide.
Puţină lume ştie însă că pe locul aeroportului s-a aflat cândva un sat şi o pădure întinsă. De altfel, aerodromul este cunoscut cu numele „Cioca” după acea localitate, care în limba maghiară se numea „Csoka”.
În 1552 Csoka făcea parte din domeniul cetăţii
Prima menţiune a satului apare în 1333-1335 cu ocazia colectării impozitelor datorate Sfântului Scaun de către parohia de acolo. În 1494 este menţionat un anume Ladislau Chocay prezent ca martor. Numele indică o legături cu satul Csoka. În 1552 Csoka făcea parte din domeniul cetăţii Timişoarei.
Într-o lucrare a lui Engel Pall din 1966, apărută la Szeged, se arată printre altele că locuitorii satelor bănăţene, după ocuparea Banatului de către turci, erau obligaţi să plătească biruri. Aşadar, găsim în registrele turceşti de încasare a birurilor toate localităţile Banatului, printre care şi Csoka.
În 1554 este consemnat că erau 28 de familii plătitoare de biruri. Despre locuitorii de la Cioca există informaţii şi la biserica romano-catolică, parohia Săcălaz. Din lucrarea lui Mathias Reitz, „Săcălazul”, apărută în 2006 în Germania, aflăm că localitatea a fost desfinţată în perioada 1864-1865. Locuitorii s-au mutat cel mai probabil în Mehala (acum cartier al Timişoarei).
Sat înconjurat de pădure
Pădurea de la Cioca, cea care înconjura satul, se întindea de la sud, până la monumentul de la intrarea în comuna Săcălaz, mai exact până la calea ferată.
Locuitorii din Cioca îşi cultivau pământul din jur şi creşteau animale . În perioada în care satul a început să se destrame, câţiva ţărani germani bogaţi din Săcălaz au cumpărat pământurile şi pădurile de la cei din Cioca. Au aparţinut de comuna Săcălaz până în 1940. Cu timpul pădurile au fost defrişate pentru a obţine pământ arabil.
Mitinguri aviatice la "Cioca"
Pe aeroportul utilitar "Cioca" s-au desfăşurat numeroase mitinguri aviatice. Mitingul din 2006 s-a organizat cu ocazia împlinirii a 100 ani de la primul zbor mecanic şi a 70 ani de activitate neîntreruptă de zbor pe aerodromul aviaţiei utilitare din Timişoara.
Ediţia a doua a mitingului a avut loc în 1 septembrie 2007, la miting participând piloţi şi paraşutişti de la Şcoala Superioară de Aviaţie şi echipaje din Ungaria.
În 2008, în organizarea Consiliul Judeţean Timiş, Aeroclubul României şi Aviaţia Utilitară a avut loc cea de a treia ediţie a mitingului aviatic de la Cioca. Au participat Lotul Naţional de Acrobaţie Aeriană ("Hawks of Romania"), Lotul Naţional de Paraşutism Român alături de alte echipe din Serbia, Ungaria şi Austria. Au evoluat avioane de acrobaţie de tip Extra 300L, avioane IAR 46, Zlin 526, Cessna 172N Skyhawk, Ultralight TL96 Star şi Ulm Pipistrel. Paraşutiştii au fost lansaţi din avioane AN 2, iar planoarele cu un avion PZL 104.
Mitingul din 2009 nu s-a ţinut din cauza lipsei fondurilor. Anul următor s-a organizat Zilele Euroregiunii Dunărea-Criş-Mureş-Tisa, când s-a desfăşurat şi Campionatul Naţional de aeronave ultrauşoare motorizate dotat cu „Cupa Aerobanat”.
Citiţi şi:
FOTO Confort rezidenţial second-hand: cartier de vile din buza pistei aeroportului utilitar „Cioca"
„Vitezomanii“ văzduhului: pasiunea pentru zbor îi face pe unii să renunţe la „joburile pământeşti”